Numărul bisericilor şi al instituţiilor creştine (ortodoxe, catolice sau protestante) din Egipt incendiate sau atacate în violenţele din ultimele zile a ajuns la 49, informează Agerpres.ro citând agenţia EFE. Bilanţul a fost făcut public de către Rafic Greiche, purtător de cuvânt al preoţilor catolici copţi egipteni. Potrivit unui episcop local, autorii atacurilor sunt Fraţii Musulmani, această grupare aşteptând ca, în urma atacurilor asupra bisericilor, „creştinii să intre în conflict cu guvernul şi cu armata, şi astfel haosul să se extindă în întreaga ţară”. În afară de biserici au mai fost atacate mănăstiri şi şcoli creştine, dar şi magazine aparţinând membrilor acestei confesiuni.
Prahova: Pasarelele pietonale peste DN 1 au fost date în folosinţă
Cele patru pasarele pietonale peste DN 1, construite în oraşele Azuga, Buşteni şi Comarnic, au fost date ieri în folosinţă, urmând ca inaugurarea să aibă loc astăzi, la eveniment fiind aşteptat şi premierul Victor Ponta, informează Mediafax.ro. Pasarelele pietonale metalice reprezintă, potrivit autorităţilor, o soluţie temporară de fluidizare a traficului rutier pe Valea Prahovei până la construirea autostrăzii Comarnic-Braşov.
Două dintre pasarele sunt amplasate în Buşteni, una în Azuga şi una în Comarnic, acestea fiind zonele de pe Valea Prahovei unde se produceau cel mai frecvent aglomerări în trafic, întrucât şoferii opreau la trecerile de pietoni pentru a acorda prioritate. Odată cu punerea în funcţiune a celor patru pasarele, în cele trei localităţi a fost desfiinţate şapte treceri de pietoni. Totodată, pe marginea DN 1 au fost montate garduri metalice de peste un metru înălţime, pentru a-i împiedica pe pietoni să traverse neregulamentar.
Om de afaceri din Târgu Jiu, găsit spânzurat
Omul de afaceri Nicolae Ţârcă din Târgu Jiu a fost găsit spânzurat lângă şoseaua Transalpina, informează b1.ro. Bărbatul avea mari probleme în afaceri, dar şi în viaţa personală. Firma pe care Ţârcă o administra intrase în faliment, iar afaceristul se despărţise de soţia lui, lăsându-i în urma divorţului o casă în Târgu Jiu şi restaurantele din municipiu, o parte dintre acestea fiind deja vândute de către Direcţia Finanţelor Publice, pentru datorii neplătite către stat. Cunoscuţii afaceristului spun că acesta împrumutase bani şi de la cămătari.
Potrivit agenţiei de ştiri r/News, Nicolae Ţârcă a fost găsit spânzurat ieri dimineaţă, lângă staţiunea Voineasa. Cazul a fost preluat de Poliţia din Vâlcea şi este cercetat ca moarte suspectă.
Foşti şefi din CEO, judecaţi în libertate
Vasile Creţan, fost director al EMC Motru şi Florentin Pătru, ambii angajaţi ai Complexului Energetic Oltenia, vor fi judecaţi în stare de libertate, în dosarul sindicalistului Cristea Fluerătoru. Cei doi sunt acuzaţi de implicare în realizarea defectuoasă a drumului Miculeşti – Slivileşti şi au fost trimişi în judecată pentru abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. În acelaşi dosar au mai fost trimişi în judecată, în stare de arest preventiv, liderul de sindicat Cristea Fluerătoru şi doi ingineri din cadrul Complexului Energetic Oltenia, respectiv Nicolae Giuran şi Sandu Benga.
Eugen Măruţă
Arestat pentru furt şi violare de domiciliu
Un doljean, de 41 de ani, din comuna Şimnicu de Sus, reţinut pentru 24 de ore sub aspectul comiterii infracţiunilor de furt calificat şi violare de domiciliu, va mai rămâne în arestul poliţiei şi în următoarele 29 de zile. Propunerea de arestare preventivă a lui M. Constantin a fost admisă de judecători, poliţiştii continuând cercetările în vederea documentării întregii activităţi infracţionale a bărbatului. Acesta a sustras bunuri în valoare de aproximativ 10.000 de lei, tot el fiind acuzat şi de furtul unei instalaţii electrice de la un autocamion. Decizia Judecătoriei Craiova a fost atacată cu recurs de către M. Constantin.
Marian Apipie
Proxenetul, în arest până la extrădare
Sorel Constantin, craioveanul, de 42 de ani, urmărit internaţional de autorităţile judiciare germane pentru trafic de persoane şi proxenetism, şi care a fost prins miercuri, în Bănie, de poliţişti de la Serviciul de Investigaţii Criminale şi de la Secţia 6, va rămâne în arest pentru următoarele 29 de zile. Curtea de Apel Craiova a emis în cazul acestuia un mandat de arestare preventivă, timp în care se vor face toate demersurile în vederea extrădării. Faptele incriminate ar fi fost comise de craiovean pe teritoriul Germaniei în cursul anului 2013.
Marian Apipie
147 de tone de carne de pasăre, fără documente legale, depistate de poliţişti din Dolj şi Olt
O cantitate de 147 de tone de carne de pasăre, în valoare totală de 200.000 de euro, a fost indisponibilizată vineri de poliţiştii Direcţiei de Investigare a Fraudelor (DIF) din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR), la o acţiune de prevenire a evaziunii fiscale în domeniul achiziţiilor intracomunitare.
Potrivit unui comunicat al IGPR remis vineri Agerpres, marfa a fost indisponibilizată, urmând a fi valorificată conform procedurilor legale, în vederea recuperării prejudiciului cauzat bugetului de stat.
Poliţiştii au acţionat pentru identificarea în trafic a autovehiculelor suspectate că transportă mărfuri către beneficiari, respectiv societăţi comerciale româneşti asupra cărora existau date că sunt implicate în fraude şi activităţi evazioniste, fiind identificate şapte autotrenuri care transportau din Olanda, pentru agenţi economici din România ce funcţionau pe principiului firmelor-fantomă, 147 de tone de carne de pasăre, în valoare totală de 200.000 de euro.
În urma cercetărilor, s-a stabilit că, pentru aceeaşi cantitate de marfă transportată, şoferii aveau asupra lor documente de transport cu dublă destinaţie.
Acţiunea pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale în domeniul alimentaţiei şi a achiziţiilor intracomunitare a fost iniţiată de poliţişti ai Direcţiei de Investigare a Fraudelor din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, împreună cu cei de la serviciile de investigare a fraudelor şi serviciile rutiere din Dolj şi Olt şi cu poliţişti de la Poliţia oraşului Curtici.
Agerpres
ÎCCJ: Penescu numea „protocol“ mita dată lui Antonie Solomon
Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ)consideră evident faptul că Antonie Solomon a luat mită de la Cornel Penescu, banii respectivi fiind menţionaţi în registrele firmei Pic drept „comision“ sau „protocol“, potrivit motivării deciziei prin care fostul primar al Craiovei a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare.
ÎCCJ menţionează, în documentul citat, că „inculpatul Solomon Antonie, în calitatea de primar al municipiului Craiova, avea cunoştinţă de faptul că SC PIC SA a construit fără autorizaţie de construire, întrucât a aplicat amenda de 100.000.000 de lei, însă ulterior nu a mai dispus intrarea în legalitate, omiţând această situaţie în cazul autorizaţiei de construire emise sub nr. 303/2006“.
Potrivit instanţei, remiterea mitei în schimbul emiterii autorizaţiei de construire pentru firma lui Penescu este un fapt „evident“.
„Că s-a remis mita este evident şi din faptul că iniţial cererea de emitere a autorizaţiei de construire a fost respinsă, iar ulterior, după remiterea mitei, fără să se întâmple nimic care să schimbe situaţia de fapt, cererea de emitere a autorizaţiei de construire a fost soluţionată favorabil de primarul municipiului Craiova – Antonie Solomon“, se arată în motivare.
Cornel Penescu a rezolvat „problema“
Conform interceptărilor de la dosar, Cornel Penescu a spus că s-a întâlnit cu primarul Solomon şi că a rezolvat „problema“.
Despre o sumă în cuantum de 10.000 de euro dată ca mită, în motivare se precizează că aceasta „se regăseşte menţionată la Registrul de casă ţinut de învinuitul Pieca Gheorghiţă, administrator al SC PIC SA, cu menţiunea: «Comisioane primar Craiova – 35,050.00»“, banii reprezentând atunci echivalentul în lei al sumei de 10.000 de euro.
„Inculpatul Penescu Gheorghe Cornel ţinea o evidenţă strictă a tuturor sumelor plătite, inclusiv a celor cu titlu de mită, care însă ca şi justificare se regăseau cu menţiunea «comision», «protocol»“, se mai arată în motivare.
Tot în motivare, judecătorii arată că faptele lui Antonie Solomon, „care în calitate de primar al municipiului Craiova şi de preşedinte al Comisiei de Sistematizare a Circulaţiei Rutiere şi Pietonale a municipiului Craiova, în perioada februarie 2006 – noiembrie 2006, a primit cu titlu de mită, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, suma totală de 50.000 de euro, în mai multe tranşe de la inculpatul Penescu Gheorghe Cornel, pentru a-şi îndeplini atribuţiile de serviciu legate de exercitarea funcţiilor mai sus menţionate, mai concret în scopul facilitării emiterii Autorizaţiei de construire cu nr. 303/16 martie 2006 pentru construirea hipermarket PIC Craiova, cu încălcarea normelor Legii nr. 50/1991 şi Legii nr. 18/1991, autorizaţia de construire conţinând elemente nereale şi în scopul facilitării emiterii acordului de prelungire a traseului nr. 13 (autobuz) până în zona este unde era amplasat hipermarketul PIC Craiova şi înfiinţarea unei perechi de staţii pe acest traseu, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de luare de mită în formă continuată“.
Solomon a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare
La 11 iulie, fostul primar al Craiovei Antonie Solomon a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare în dosarul de corupţie, potrivit unei decizii luate de instanţa supremă, aceeaşi pedeapsă fiind dispusă în cazul omului de afaceri Cornel Penescu.
Conform hotărârii instanţei, Solomon, în prezent senator PPDD, a fost condamnat la trei ani de închisoare şi trei ani de interzicere a unor drepturi, pentru luare de mită.
ÎCCJ a dispus condamnarea fostului primar şi la un an de închisoare pentru fals intelectual, acesta urmând să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv trei ani de închisoare şi trei ani de interzicere a unor drepturi.
Tot în cazul lui Solomon, instanţa a dispus confiscarea sumei de 50.000 de euro, reprezentând suma luată de acesta drept mită.
Cornel Penescu a primit tot trei ani de închisoare cu executare, pentru dare de mită.
Dragoş George Stancu a fost condamnat la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare, pentru dare de mită. Instanţa a stabilit în cazul acestuia un termen de încercare de trei ani şi şase luni.
Gheorghiţă Pieca a primit o pedeapsă de un an de închisoare cu suspendare pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, cu un termen de încercare de trei ani.
Instanţa a mai dispus menţinerea sechestrului pentru suma de 50.000 de euro ridicată de procurori de la domiciliul lui Solomon, în cazul celorlalţi inculpaţi fiind ridicată măsura asiguratorie asupra bunurilor mobile şi imobile.
ICCJ a mai hotărât anularea înscrisurilor falsificate, respectiv a autorizaţiei de construire nr. 303/16.03.2006 şi a procesului-verbal de recepţie parţială datat 27.03.2006 şi întocmit de inculpatul Pieca.
Decizia din 11 iulie nu este definitivă, ea putând fi atacată la Completul de cinci judecători al instanţei supreme.
În acest dosar, Antonie Solomon este acuzat că ar fi primit 50.000 de euro mită de la un acţionar principal al firmei PIC din Piteşti, Cornel Penescu, pentru a-i facilita acestuia diverse servicii în Craiova.
Procesul a început la Tribunalul Argeş, iar apoi a fost strămutat la Tribunalul Galaţi, în iulie 2010, şi a ajuns la instanţa supremă în februarie 2013, după ce Solomon a devenit senator.
Mediafax
Cartea de weekend
Buddha din podul casei, de Julie Otsuka
Editura Polirom
Subiectul neobişnuit al romanului „Buddha din podul casei“ este importul masiv de femei japoneze în San Francisco în anii 1920. Tratate ca o marfă, femeile erau comandate prin poştă, în urma unor căsătorii aranjate prin corespondenţă şi bazate doar pe un schimb de fotografii – o afacere prosperă pentru mijlocitorii acestor aranjamente. Realitatea care le aşteaptă pe tinerele japoneze pe tărâmul făgăduinţei este neaşteptată, de multe ori crudă, şi multe din ele nu-şi vor reveni niciodată. Însă în urma acestui fenomen a rezultat o întreagă generaţie de origine niponă, care a început să trăiască într-o nouă patrie, iar ulterior a căzut victima vânătorii de vrăjitoare din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Spunând povestea tinerelor japoneze ajunse pe pământ american, Otsuka alege o formă de naraţiune inedită, poetică şi, în acelaşi timp, încărcată de poveşti individuale, ce a fost asemănată de critici cu vocea colectivă a corului antic grecesc. Concentrarea istoriilor personale în fraze scurte, de mare impact, cu un ritm interior captivant, conferă forţă şi farmec acestei cărţi neobişnuit de frumoase în dramatismul ei.
„Buddha din podul casei“ a fost recompensată în 2012 cu PEN/Faulkner Award, în Statele Unite, şi cu Prix Femina Etranger, în Europa.
Recomandarea MAE pentru turiştii români: Reprogramaţi sejururile în Egipt. Operatorii să nu rişte viaţa oamenilor
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) atenţionează cetăţenii români care se află pe teritoriul acestui stat asupra faptului că situaţia de criză continuă, iar aceasta se poate extinde pe întreg teritoriul Egiptului, se arată într-un comunicat al MAE remis, astăzi, agenţiei Mediafax.
MAE aminteşte că, începând cu data de 14 august 2013, autorităţile egiptene au anunţat că s-a instituit starea de urgenţă şi au fost impuse restricţii de circulaţie, care se aplică în 14 guvernorate, respectiv în Cairo, Giza, Alexandria, Suez, Ismailia, Assiut, Sohag, Beni Suef, Minya, Beheira, South Sinai, North Sinai, Fayoum şi Qena. Este interzisă circulaţia în intervalul orar 19.00 şi 06.00. Starea de urgenţă va fi valabilă 30 de zile.
„Se recomandă cetăţenilor români care au programate sejururi în staţiunile de la Marea Roşie să le reprogrameze, iar celor aflaţi în staţiunile Hurghada şi Sharm el Sheikh să nu părăsească zona hotelurilor şi să renunţe la excursiile ce presupun deplasarea în afara lor. Siturile arheologice şi muzeele sunt închise pe o perioadă nedeterminată”, averitizează MAE.
Totodată, Ministerul Afacerilor Externe recomandă operatorilor români din turism „să manifeste maximum de profesionalism şi să nu rişte viaţa cetaţenilor români în baza asigurărilor primite de la operatorii egipteni privind siguranţa staţiunilor egiptene”. Cetăţenii români care se află în această ţară sunt sfătuiţi să se adreseze Ambasadei României în Egipt şi să îşi anunţe prezenţa în regiune, comunicând coordonatele personale, pentru a putea fi contactaţi în situaţii de urgenţă.
