Ministrul afacerilor externe al României, Titus Corlăţean, şi Natalia Gherman, viceprim-ministru, ministrul afacerilor externe şi integrării europene al Republicii Moldova, au avut astăzi, 28 august 2013, consultări bilaterale în marja Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române.

Şeful diplomaţiei române a felicitat autorităţile de la Chişinău pentru progresele obţinute pe calea integrării europene şi a reconfirmat sprijinul ferm şi deplin pentru parcursul european al Republicii Moldova şi pentru atingerea ţintelor avute în vedere pentru summit-ul de la Vilnius. Pentru etapa imediat următoare, România susţine parcurgerea rapidă a paşilor procedurali care să permită semnarea, în 2014, a Acordului de Asociere între Uniunea Europeană şi Republica Moldova, fiind discutate o serie de demersuri propuse de România în acest scop. În egală măsură, ministrul Titus Corlăţean s-a pronunţat pentru recunoaşterea progreselor incontestabile ale Chişinăului în ce priveşte aplicarea Planului de acţiune cu UE privind liberalizarea vizelor şi pentru luarea, în cel mai scurt timp, a unei decizii favorabile aşteptărilor Republicii Moldova.
Miniştrii au trecut în revistă temele de actualitate de pe agenda bilaterală, în continuarea discuţiilor extinse prilejuite de vizita de lucru a Prim-ministrului României (Chişinău şi Ungheni, 26-27 august 2013). În lumina lansării recente, de către ambele părţi, a lucrărilor la gazoductul Iaşi-Ungheni, a fost recunoscută importanţa execuţiei obiectivului în termenele convenite, astfel încât acesta să poată contribui la consolidarea securităţii energetice a Republicii Moldova. Ministrul afacerilor externe al României a reiterat totodată importanţa pe care o are finalizarea rapidă a procesului de revenire a programelor SRTv în Republica Moldova, conform celor stabilite de prim-miniştrii celor două ţări, la 27 august 2013.
Cei doi miniştri au discutat totodată calendarul dens de reuniuni bilaterale la diverse niveluri în perioada imediat următoare. Astfel, printre altele, a fost convenită organizarea în această toamnă, la Chişinău, a celei de-a doua reuniuni a Comisiei bilaterale interguvernamentale pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.
Cei doi miniştri au semnat Acordul interguvernamental cu privire la cadrul general şi condiţiile pentru cooperarea în domeniul dezvoltării. Acordul stabileşte principiile şi condiţiile generale ale acordării asistenţei către beneficiarii din Republica Moldova şi prevede, între altele, organizarea de reuniuni anuale pentru evaluarea progreselor înregistrate la nivelul proiectelor aflate în derulare, cât şi pentru stabilirea priorităţilor de asistenţă pentru viitor, în consens cu necesităţile concrete ale Chişinăului. Republica Moldova este principalul beneficiar al asistenţei pentru dezvoltare acordate de România, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, cu alocări care se ridică, anual, la minimum 30% din bugetul total. Astfel, în 2013 sunt în curs de lansare 8 proiecte în valoare de 620.000 euro, în prezent fiind în derulare 14 proiecte în valoare de cca. 2,7 milioane de euro. Suplimentar, România derulează programe de asistenţă adresate Republicii Moldova sub forma burselor de studii (în valoare de 13 milioane de euro în 2012) şi a proiectelor educaţionale, a transferului de expertiză tehnică, instruire, consultanţă, precum şi prin oferirea de echipamente şi materiale necesare implementării cu succes a proiectelor agreate.
Vizita intervine într-o etapă extrem de intensă a relaţiilor bilaterale, marcată de frecvente întrevederi la nivel înalt şi de progrese în materializarea unor proiecte ambiţioase bilaterale destinate conectării Republicii Moldova la spaţiul european. Amintim în acest cadru, dintre acţiunile recente, vizita de lucru a Prim-ministrului României (Chişinău şi Ungheni, 26-27 august 2013), vizita oficială a Preşedintelui României (Chişinău, 17 iulie 2013), vizita Prim-ministrului Republicii Moldova (Bucureşti, 9 iulie 2013), a doua sesiune a Comisiei interparlamentare pentru integrare europeană (Bucureşti, 18-19 iunie 2013).

Deputatul Mădălin Voicu a depus în Parlament un proiect de lege prin care cere interzicerea Casei Regale în rândul comunității rome. 
Prin acest proiect, Mădălin Voicu cere ca doar Casa Regală a României să fie recunoscută, conform B1TV.
Acest proiect ar putea duce la interzicerea regilor romi şi la pierderea tuturor drepturilor pentru moştenitorii lui Florin Cioabă, fiii săi, Dorin şi Daniel.
Cei doi s-au autoproclamat regi pentru a nu exista dispute între ei. Astfel, fiul cel mic al lui Florin Cioabă, Daniel Cioabă, a fost înconorat noul rege al romilor din România, în timp ce Dorin Cioabă a fost numit rege internațional al romilor.

Direcţia de Investigare a Fraudelor din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române coordonează, la aceasta oră, o acţiune de control la comercianţii din două complexe comerciale, pentru combaterea evaziunii fiscale şi a contrafacerii, fiind vizaţi în special cei care comercializează rechizite şcolare.
În această dimineaţă, poliţişti ai Direcţiei de Investigare a Fraudelor din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, împreuna cu poliţişti din cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor – I.P.J. Ilfov şi D.G.P.M.B., efectuează verificări la magazine din două centre comerciale din Bucureşti, respectiv din judeţul Ilfov.
Acţiunea vizează combaterea comerţului cu produse contrafăcute şi a evaziunii fiscale în domeniul comerţului cu rechizite şcolare.
La acţiune participă poliţişti de investigarea fraudelor, criminalişti şi luptători din cadrul Serviciului Independent pentru Intervenţii şi Acţiuni Speciale – I.G.P.R.

Centrul INFOTRAFIC din Inspectoratul General al Poliţiei Române informează că circulaţia rutieră pe DN1 Ploieşti – Braşov se desfăşoară îngreunat între Comarnic şi Azuga. Pe acest tronson plouă torenţial şi există porţiuni de carosabil acoperite cu apă.
Conducătorii auto sunt sfătuiţi să reducă viteza şi să manifeste prudenţă sporită la volan, pentru a nu fi implicaţi în accidente rutiere grave.

Reprezentantul Siriei la ONU i-a acuzat pe rebeli că au folosit arma chimică pentru a provoca o intervenţie militară străină, în contextul în care se conturează o lovitură occidentală împotriva regimului, conform Mediafax.
„Numeroase date tind să dovedească nevinovăţia Guvernului sirian, care face obiectul unei acuzaţii înşelătoare”, a declarat ambasadorul Bashar al-Jaafari într-un interviu pentru postul oficial sirian Al-Ikhbariya, citat miercuri de agenţia Sana.
În opinia sa, aceste date dovedesc de asemenea că „grupări armate au utilizat arme chimice cu scopul de a antrena o intervenţie militară străină şi o agresiune împotriva Siriei”.
Occidentalii şi Turcia „au permis unor grupări teroriste să creeze un laborator pentru fabricarea unor arme chimice pe teritoriul turc, cu materii furnizate de Turcia, Arabia Saudită şi Qatar (…) şi să introducă aceste arme chimice în Siria pentru a le folosi”.

Omar Hayssam a fost adus, miercuri, la sediul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), pentru a fi audiat în dosarul în care este cercetat pentru înşelăciune şi spălare de bani, conform Mediafax.
Sirianul Omar Hayssam a fost adus de trupele speciale cu duba, de la Penitenciarul Mărgineni, iar la intrarea în sediul DIICOT nu a făcut nici o declaraţie.
Omar Hayssam a fost audiat şi în 20 august de procurorii DIICOT, în noul dosarul în care este urmărit penal pentru spălare de bani, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.
În 2 august, procurorii i-au adus la cunoştinţă lui Omar Hayssam acuzaţiile din noul dosar, desprins din cel în care este judecat pentru înşelăciune şi delapidare. Hayssam a fost dus atunci la DIICOT de la Tribunalul Bucureşti, după ce instanţa a dispus arestarea lui în dosarul de înşelăciune şi delapidare. În acelaşi dosar, instanţa a dispus emiterea unui mandat de arestare în lipsă pentru fratele lui Omar Hayssam, Mohamad Omar.

Inspectorii ONU se îndreptau miercuri spre unul dintre locurile presupuslui atac chimic imputat regimului sirian, după ce şi-au suspendat misiunea marţi, din motive de securitate, a constat un fotograf AFP, conform Mediafax.
Fotograful a văzut inspectorii, care stau la Damasc, plecând la bordul a şase maşini ONU.
Destinaţia convoiului era necunoscută.