Fostul preşedinte al Consiliului de miniştri italian Silvio Berlusconi (76 de ani) şi-a anunţat azi intenţia de a sesiza Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în legătură cu condamnarea sa pentru fraudă fiscală, pe care o consideră nedreaptă, informează Agerpres. Cel poreclit „Il cavaliere” (Cavalerul) a trimis o scrisoare comisiei Senatului italian care urmează să dezbată, începând cu 9 septembrie, pierderea locului său de senator. În scrisoare, Berlusconi menţionează acest viitor recurs la CEDO.

La începutul lunii august, miliardarul, patron al grupului de presă Fininvest, a pierdut un ultim apel, condamnarea sa intrând în vigoare în cazul de fraudă fiscală Mediaset. Curtea de Casaţie a confirmat o pedeapsă cu patru ani de închisoare, dintre care trei sunt acoperiţi de o amnistie. Pierderea locului de senator ar confirma sfârşitul carierei sale politice, lucru pe care Berlusconi nu îl acceptă, la fel ca mai mulţi dintre susţinătorii săi, care ameninţă să demisioneze în bloc din Parlamentul italian, scrie France Presse.

Conform unuia din avocaţii lui Silvio Berlusconi, niciun apel nu a fost depus formal la CEDO. Fostul şef de guvern nu va fi încarcerat în virtutea legii italiene care exclude pedeapsa cu închisoarea pentru persoanele de peste 70 de ani care trebuie să execute mai puţin de doi ani de închisoare. Berlusconi trebuie să aleagă până în octombrie dacă vrea să fie plasat în arest la domiciliu sau să efectueze muncă în folosul comunităţii.

Ambasadorii celor cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate s-au reunit, azii, la sediul ONU din New York pentru a examina un proiect britanic de rezoluţie privind Siria, potrivit diplomaţilor. După cum informează Mediafax, aceste consultări cu uşile închise au loc între Statele Unite, Franţa, Marea Britanie, Rusia şi China. Premierul britanic David Cameron a anunţat miercuri că Londra va prezenta o rezoluţie „care condamnă atacul chimic” din 21 august din Siria şi „autorizează măsurile necesare pentru protejarea civililor”, inclusiv folosirea forţei armate. „Reuniunea P5 este în curs”, a afirmat un diplomat. „Va fi prezentată propunerea britanică”.

Potrivit Guvernului britanic, această rezoluţie „va autoriza toate măsurile necesare în virtutea capitolului VII al Cartei ONU pentru protejarea civililor împotriva armelor chimice” în Siria. Capitolul VII prevede măsuri coercitive în caz de ameninţări împotriva păcii şi securităţii internaţionale, care pot merge de la sancţiuni la o operaţiune militară.

Această rezoluţie, dacă va fi adoptată, va oferi o mai mare legitimitate unui eventual atac militar împotriva regimului Bashar al-Assad. Dar Rusia, aliat fidel al regimului sirian, a afirmat deja că va trebui să aştepte revenirea anchetatorilor ONU, în prezent aflaţi în Siria, înainte de a discuta o rezoluţie.
Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon a declarat miercuri că experţii ONU au nevoie de patru zile pentru a-şi încheia misiunea la faţa locului.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat azi, la Bratislava, că România a adoptat standardele europene de tratare a minorităţilor, menţionând totodată că ţara noastră nu va accepta „teoria drepturilor colective” şi nici ca cineva din afară ”să ne spună cum să ne organizăm administrativ”, informează Agerpres.

„Problema minorităţilor a fost un subiect de discuţie cu domnul preşedinte Ivan Gašparovič, România a adoptat standardele europene de tratare a minorităţilor, dar asta înseamnă că au dreptul să îşi păstreze cultura, limba, au dreptul să fie sprijiniţi să aibă ziare, televiziuni, radiouri în limba proprie, au dreptul să înveţe în limba maternă şi au obligaţia să fie loiali statului român. Din acest punct de vedere vreau să vă spun aici, la Bratislava, ca statul român mulţumeşte minoritarilor slovaci care sunt buni cetăţeni ai statului român, sunt oameni harnici şi dacă veţi veni în România veţi vedea ce frumos arată localităţile locuite de slovaci. În acelaşi timp, spun şi aici ce spun la Bucureşti: nu vom accepta niciodată teoria drepturilor colective şi să vină altcineva din afara României să ne spună cum să ne organizăm administrativ”, a afirmat Băsescu, într-o declaraţie de presă comună cu omologul slovac.

Potrivit acestuia, atât România, cât şi Republica Slovacă şi-au adaptat legislaţia şi au garantat standarde europene pentru minorităţile de pe teritoriul lor. Şi preşedintele Ivan Gašparovič a ţinut să puncteze că ţara sa nu acordă o prioritate aparte unei anumite minorităţi, ci sunt respectate drepturile acestora în mod echidistant.

Cele patru nave ale echipei internaţionale din cadrul Expediţiei comune de supraveghere a Dunării (Joint Danube Survey- JDS 3) au ajuns astăzi aproape de Budapesta, mai exact la punctul 22 de prelevare. Cele trei românce, doi chimişti şi un biolog, muncesc zi şi noapte, alături de alţi specialişti şi experţi din întreaga Europă –  austrieci, slovaci, unguri, sârbi, croaţi şi bulgari.

Astfel,  Florentina Dumitrache, chimist din cadrul Administraţiei  Naţionale ”Apele Române”, efectuează măsurarea parametrilor fizico-chimici în situ (pH, temperatură, oxigen dizolvat și conductivitate). Parametrii sunt măsuraţi cu ajutorul unei sonde multiparametru furnizată de ”Apele Române”. De asemenea, ea este și cea care ține evidența și asigură fixarea probelor recoltate, conservarea și transportul către laboratoarele din ţările participante.
Mary Crăciun, chimist din cadrul Administraţiei Bazinale de Apă Jiu- Sistemul de Gospodărire a Apelor Mehedinți- recoltează probele de sedimente şi suspensii solide. După recoltare, probele de sediment sunt sitate în mediul umed, în vederea obţinerii fracţiei de 0,63 micrometri, fracţia cea mai reprezentativă pentru analiza micropoluanţilor organici şi a metalelor grele. Mary Crăciun foloseşte echipamente de recoltare şi sitare a celor două matrici de investigaţie de la bordul vasului Argus. Claudia Nagy, biolog din cadrul Administraţiei Bazinale de Apă Someş-Tisa, este cea care recoltează probele de macronevertebrate din zona malurilor. Recoltarea se face cu ciorpacul limnologic din dotarea A.N. ”Apele Române”.

Programul de lucru începe la ora 6.00 dimineaţa şi câteodată se finalizează şi la 2.00 noaptea. La fiecare secţiune, specialiştii chimişti prelevează probe de apă din trei puncte, din mijloc, de pe malul stâng, respectiv de pe malul drept, iar biologii prelevează probe de pe ambele maluri şi de la mijloc. În plus, se mai adaugă şi echipa de specialişti ihtiologi (în peşti) care recoltează probe de peşti. Specialiştii măsoară,  cântăresc şi identifică speciile de peşti caracteristice Dunării, în secțiunile supuse monitorizării. De asemenea, sunt realizate investigaţii suplimentare, inclusiv toxicologice. Prelevarea probelor dintr-o secţiune durează între 2 ore şi până la 4-5 ore.

În următoarele zile, echipa internațională va continua monitorizarea calității apei Dunării, în secțiunile aflate pe teritoriul Croației și Serbiei, urmând ca, în data de 8 septembrie, să intre în România. Alături de cele trei nave ale echipei internaționale (Argus, vaporul-laborator al Serbiei, Wien și MEβSCHIFF IV, cele două ambarcațiuni private din Austria), se află și  Istros, navă de cercetare din România. Ca și celelalte trei, Istros  are și bărci pentru recoltări în zona de mal, iar, la bord, este dotat cu aparatură de prelevare, stocare și procesare a probelor supuse monitorizării. Participarea navei românești Istros a fost aprobată prin HG nr. 288/21 mai 2013, navă care parcurge întreaga distanță, de 2357 de km, de la izvoarele Dunării și până la vărsare. Cheltuielile pentru deplasarea navei sunt suportate din bugetul Fondului de mediu și sunt în valoare totală de 670 mii lei inclusiv TVA.

Comisia Europeană (CE) a dezminţit vehement azi informaţiile din presă în sensul că fonduri europene alocate României şi Bulgariei pentru îmbunătăţirea situaţiei minorităţii rome din aceste ţări ar fi redirecţionate spre Germania, unde au plecat numeroşi membri ai acestor comunităţi, informează EurActiv citat de Agerpres.

„Nu este adevărat. Nu există un transfer de fonduri structurale alocate Bulgariei şi României spre alte ţări”, a declarat pentru EurActiv Jonathan Todd, purtător de cuvânt al comisarului pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune Laszlo Andor. El a subliniat că, în cazul în care ţările Uniunii Europene nu cheltuie toate fondurile structurale ce le-au fost alocate, banii rămân la bugetul UE şi nu sunt realocaţi altor ţări.

„Oricum, nu este cazul în momentul de faţă, nici Bulgaria şi nici România nu au pierdut bani din fondurile structurale pentru combaterea sărăciei sau altceva”, a menţionat purtătorul de cuvânt, adăugând că decizia privind folosirea fondurilor structurale alocate Germaniei le revine autorităţilor germane, care pot teoretic aloca o parte din bani susţinerii incluziunii sociale în zonele cele mai afectate de aşa-zisa „imigraţie motivată de sărăcie”.

O sumă de 1,7 milioane de euro, iniţial alocată persoanelor sărace din Bulgaria şi România, va fi redirecţionată către Germania pentru integrarea nou-veniţilor români şi bulgari din această ţară, a indicat Deutsche Welle.

Numărul românilor care au migrat pentru muncă a crescut exploziv după aderarea la Uniunea Europeană, estimările efectuate la nivel european arătând că un număr de aproximativ 2,1 milioane de români lucrează în alte state membre ale UE, conform proiectului Strategiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2013 – 2020.

Potrivit agerpres.ro, principalele state de destinaţie ale românilor plecaţi pentru muncă în UE sunt Italia – 890.000 persoane, Spania – 825.000 persoane, şi Germania – 110.000 persoane.

„Această migraţie masivă a forţei de muncă activă petrecută într-un interval de timp foarte scurt a dezechilibrat piaţa muncii, fenomenul fiind greu de gestionat, astfel încât să poată fi elaborate politici adecvate de echilibrare a concordanţei dintre cerere şi ofertă. Astfel că, dacă la începutul perioadei analizate, piaţa internă a funcţionat cu excedente mai mari de ofertă, după a doua jumătate a anilor 2000, odată cu modificările structurale ale economiei, piaţa a funcţionat cu deficite mari în anumite sectoare şi ramuri economice. Şomajul redus nu a reprezentat în sine un indicator real de eficienţă, atâta timp cât multe ramuri economice nu au putut angaja personal suficient şi de calitatea dorită. Este evident că mărimea neconcordanţelor dintre cerere şi ofertă a sporit riscul pierderii de productivitate, sistemul de formare profesională continuă a adulţilor, pârghia cea mai importantă de contracarare a fenomenului, funcţionând cu destul de multe deficienţe”, semnalează proiectul de strategie.

Acesta menţionează că un alt efect extrem de important al acestei migraţii masive pentru muncă a avut loc în planul sustenabilităţii sistemului de protecţie socială al pieţei muncii din România şi din UE 27, condiţionat de integrarea activă şi participarea efectivă prin contribuţii la aceste sisteme pentru lucrătorii români care lucrează pe teritoriul altor state membre UE.