Cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU s-au reunit din nou joi, timp de de aproximativ 45 de minute, pe tema crizei din Siria, fără să înregistreze progrese în dicuţii, potrivit unor diplomaţi, conform Mediafax.
Această reuniune a avut loc la cererea Rusiei, care se opune aprig oricărei acţiuni militare în Siria. Niciunul dintre ambasadorii celor cinci ţări – Statele Unite, Franţa, Marea Britanie, China şi Rusia – nu a comentat la ieşirea de la reuniune.
„Nu a existat o convergenţă de vederi” între Moscova şi cele trei state (Statele Unite, Franţa şi Marea Britanie) care se pregătesc pentru o eventuală operaţiune militară, a declarat un diplomat sub protecţia anonimatului. „Ruşii şi-au expus punctul de vedere, care nu s-a schimbat” şi nu a fost stabilită data unei noi reuniuni.
Obiectul consultărilor a fost un proiect britanic de rezoluţie care justifică o intervenţie militară împotriva regimului lui Bashar al-Assad, acuzat că a folosit arme chimice împotriva populaţiei.
Acest text autorizează „toate măsurile necesare”, inclusiv forţa armată, „pentru protejarea civililor împotriva armelor chimice” în Siria.
Membrii permanenţi la ONU sunt în impas în ceea ce priveşte situaţia din Siria
Remus Vulpescu, anchetat de DNA
Fostul şef al Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), implicat în tentativa de privatizare Oltchim, este anchetat de DNA pentru direcţionarea unor contracte către anumite firme, informează Realitatea TV.
DNA anchetează mai multe plângeri pe numele lui Vulpescu. Acesta ar fi dirijat zeci de milioane de euro către firme apropiate PNL.
Remus Vulpescu este director de cabinet al ministrului de Finanţe, Daniel Chiţoiu, şi a fost numit, la sfârşitul lunii mai, ca reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice în AGA Transgaz Mediaş.
Parlamentul britanic a respins o intervenţie militară în Siria
Parlamentul britanic a respins joi seara moţiunea premierului David Cameron care apăra principiul unei intervenţii în Siria ca răspuns la folosirea armelor chimice de care este acuzat Damascul, un vot pe care Guvernul s-a angajat imediat să îl respecte, conform Mediafax.
„Este clar că Parlamentul britanic nu vrea o intervenţie militară britanică. Iau notă, iar Guvernul va acţiona în consecinţă”, a declarat Cameron după această înfrângere, adăugând că este „ataşat respectării voinţei Camerei Comunelor”.
Moţiunea guvernamentală a fost respinsă de către deputaţi 285 de voturi la 272.
Craiovenii arată drumul spre capitala culturală europeană
Craiova aspiră la titlul de capitală culturală europeană, lucru care speră să se realizeze în anul 2021. Ca să câştige întrecerea, Bănia trebuie să arate că merită din plin această titulatură.
Cetatea Banilor poate ajunge un pol de interes cultural prin instituţiile care o fac să se simtă mândră. Aici se găsesc Teatrul Naţional „Marin Sorescu“, care a devenit un adevărat talisman pentru craioveni datorită actorilor talentaţi care au ajuns să joace pe aproape toate scenele mari ale lumii, Teatrul Liric „Elena Teodorini“ şi Teatrul pentru Copii şi Tineret „Colibri“. La acestea se adaugă Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman“, Filarmonica „Oltenia“ şi Ansamblul de Cântece şi Dansuri Populare „Maria Tănase“. Cum craiovenilor le place să ţină pasul cu timpul, pe lista evenimentelor culturale se adaugă Festivalul Shakespeare, apreciat şi peste hotare, iar, de anul acesta, Craiova şi-a deschis porţile pentru un Festival Medieval, idee care a fost îmbrăţişată de localnici.
Craiovenii, despre proiectul de capitală culturală europeană
Pentru oamenii din Bănie, câştigarea titlului de capitală culturală europeană reprezintă un lucru lăudabil, care trebuie să fie tratat cu seriozitate atât de cetăţeni, cât şi de autorităţi. Despre ce ar trebui să întreprindă oficialităţile pentru ca oraşul să poată obţine acest titlu în anul 2021 ne vorbeşte Andrei Cristian Niţu. „Cred că sunt multe lucruri care mai trebuie făcute pentru ca oraşul să poată deveni capitală culturală europeană. Un lucru care i-ar face pe craioveni să ajungă cu paşi repezi la acest titlu ar fi refacerea centrului vechi. Pentru că este un centru cu care noi ne mândrim, sunt sigur că, dacă ar fi reabilitat, ar deveni o atracţie turistică chiar şi pentru străini. Sunt multe lucruri bune cu care Craiova ar putea ieşi în evidenţă, dar din indiferenţa şi nepăsarea autorităţilor acestea au rămas în umbră. De exemplu, eu am studiat doi ani în Spania şi oamenii de acolo nu cunoşteau nici un obiectiv cultural din oraşul nostru. Tot ce le trecuse pe la ureche era echipa de fotbal a Universităţii Craiova“. Ideea legată de reabilitarea centrului istoric al Craiovei este întărită şi de Stelian Dicu (foto), un tânăr care se arată preocupat de felul în care este privit oraşul de oamenii care ar putea veni să-l viziteze. „Fiecare oraş are un centru istoric. Sibiul este un oraş care are o cultură de invidiat şi care trebuie să devină un exemplu pentru Craiova. Până acum, cultura este slab dezvoltată în oraşul nostru, dar sper să îşi revină şi să avem şi noi turişti din toate părţile, care să îşi dorească să ajungă la noi şi, mai ales, să îşi dorească să revină“. O altă părere referitoare la ceea ce trebuie făcut o aflăm de la Gheorghiţa Lişu (foto): „Ar fi bine să se restaureze unele biserici şi clădirile de patrimoniu, ele chiar merită să fie transformate în ceva foarte frumos, la care oamenii să meargă de drag şi să le arătăm străinilor că avem şi noi cu ce să ne mândrim“.
Ca oraşul să obţină titlul de capitală culturală europeană este nevoie de construirea unei imagini artistice şi culturale la care se aspiră de multă vreme, lucru ce nu ar fi posibil fără seriozitate din partea autorităţilor şi cetăţenilor craioveni. „Mi-aş dori să ajungem la acest nivel pentru că sunt oltean şi susţin Craiova în orice proiecte viitoare, dar cred că o să ne fie foarte greu să obţinem acest onorariu pentru că noi demolăm în loc să construim. Am ajuns la concluzia că oraşul nostru se ghidează după proverbul: „Afară e vopsit gardul, iar înăuntru e leopardul“. Spun asta pentru că în centru se vede că s-a mai mişcat ceva, dar pe la periferie nimic, numai gropi şi plin de câini. Ar trebui întâi să-i dea oraşului un aspect de oraş“, susţine Mircea Trancotă (foto), un pensionar pe care îl întâlnim în Piaţa „Mihai Viteazul“. Mihaela Tudosie, o tânără pentru care cultura este esenţială, ne vorbeşte despre insuficienţa librăriilor din oraş, dar şi despre greutatea cu care găseşte anumite cărţi de specialitate. „Lipsesc librăriile, nu prea găsesc cărţile pe care le caut. Sunt nevoită să merg în oraşele mari să-mi cumpăr sau să fac comandă la librăriile on-line. Cred că acest lucru este esenţial pentru cultura craioveană“.
Cu ce ne avantajează titlul de capitală culturală?
Obţinerea titulaturii de capitală culturală europeană atrage după sine avantaje pe care le-ar putea simţi locuitorii oraşului în plan cultural, social şi economic. Este vorba de ocazia pe care o are Craiova să-şi schimbe imaginea şi să ajungă cunoscută la nivel european, lucru care ar putea ajuta la dezvoltarea turismului. Despre aceste beneficii ne vorbeşte Tudora Dinu (foto), o femeie care este conştientă de importanţa acestui titlu. „Dacă oraşul ar deveni capitală culturală europeană s-ar schimba multe în ceea ce priveşte economia şi cultura. Comerţul ar fi mai dezvoltat şi, în acelaşi timp, şi turismul“. I. Moraru (foto) crede că o dezvoltare în plan social ar fi posibilă doar prin schimburi de experienţă cu oraşele care au obţinut deja acest titlu. „Ar trebui să mergem, de pildă, în Sibiu şi să vedem ce au făcut oamenii de acolo. Chiar sunt un exemplu pentru noi şi ar fi bine să-l urmăm cât mai repede. Cred că ar fi necesară o deschidere mai mare faţă de străini, pentru că avem multe lucruri de învăţat de la ei, dar în acelaşi timp şi ei de la noi. Văd lucrurile bune şi frumoase ale oraşului, chiar dacă avem şi lipsuri. Străinii au ce să viziteze în oraşul nostru, avem un parc minunat, un muzeu care are o istorie bogată şi Piaţa „Mihai Viteazul“ pe care nu ar trebui să o rateze nimeni care vine aici”.
Haos la ajutorul de minimis
Aşteptată cu nerăbdare de întreprinderile mici şi mijlocii, demararea înregistrării on line a cererilor pentru ajutorul de minimis s-a dovedit a fi un fiasco total, odată ce aplicaţia a funcţionat efectiv numai cinci minute, fiind inaccesibilă majorităţii aplicanţilor.
Concret, potrivit discuţiilor de pe forumurile de specialitate, pagina de net pe care puteau fi încărcate cererile de finanţare on line ar fi trebuit deschisă la ora 8.30, dar site-ul a fost blocat pentru majoritatea potenţialilor aplicanţi, până la ora 8.50, când deja era afişat mesajul „sesiune de înregistrare on line închisă“.
În tot acest timp, mii de reprezentanţi sau consultanţi ai IMM-urilor au încercat în zadar să acceseze aplicaţia Ministerului de Finanţe, site-ul fonduri-structurale.ro indicând faptul că Registrul Comerţului a eliberat doar în Bucureşti peste 4.000 de certificate constatatoare pentru această schemă.
„La ora 8.30, site-ul Ministerului Finanţelor nu încărca pagina de înregistrare a cererii de acord de finanţare. Site-ul a rămas blocat până după ora 8.45. Am reuşit să accesez pagina de înregistrare în jurul orei 8.50, când, deja, era afişat mesajul: Sesiunea de înregistrare on line este închisă. Conform listei cu proiectele înregistrate, publicată pe site-ul ministerului, între orele 8.30:48 şi 8.35:54 au fost încărcate 714 proiecte. Este foarte interesant cu câtă viteză se mişcă unii, pe un site care nu funcţionează. Probabil sunt mai norocoşi… Concluzia: fondurile au fost epuizate în cinci minute“, notează pe forum unul dintre cei care au dorit să acceseze ajutorul de minimis acordat de minister.
Unele firme au fost admise, fără a avea angajaţi…
Dintre cei 714 norocoşi care au reuşit să acceseze pagina pe care puteau fi încărcate cererile de finanţare, 644 au fost admişi şi 70 respinşi, unii dintre cei 644 admişi reuşind să depună chiar şi două proiecte, deşi cifra lor de afaceri în ultimii doi ani a fost… zero. Spre exemplu, firma Ozana Apemin, din judeţul Neamţ, a reuşit să depună cererea de finanţare la ora 08.31:38, fiind admisă cu numărul de ordine 10 şi respinsă la ora 08.35:31, când a înregistrat cererea cu numărul 615.
…deşi legea le cere să sporească numărul lor
Conform ultimei variante a H.G. nr. 274/2013, prin schema de ajutor de minimis se introduce condiţia de a menţine locurile de muncă existente la data înregistrării Cererii de acord pentru finanţare, precum şi crearea până la finalizarea investiţiei şi menţinerea, pe o perioadă de minimum trei ani de la finalizarea investiţiei (cinci locuri de muncă, dintre care cel puţin două locuri de muncă pentru persoane care nu au avut contract individual de muncă în ultimele trei luni, în cazul unui ajutor de minimis de până la 100.000 de euro, inclusiv; şapte locuri de muncă, dintre care cel puţin trei locuri de muncă pentru persoane care nu au avut contract individual de muncă în ultimele trei luni, în cazul unui ajutor de minimis de la 100.000 de euro până la 200.000 de euro, inclusiv).
Firma nu trebuie să înregistreze debite restante la bugetele componente ale bugetului general consolidat şi nici să se afle în procedură de executare silită, insolvenţă, faliment, reorganizare judiciară, dizolvare, închidere operaţională, lichidare; să nu intre în categoria „întreprinderilor în dificultate“ şi să nu se fi emis împotriva lor decizii de recuperare a unui ajutor de stat sau, în cazul în care asemenea decizii au fost emise, acestea au fost executate.
Se acceptau şi firme cu pierderi
Modificările succesive aduse legislaţiei privind ajutorul de minimis acordat IMM-urilor, cumulate cu modificările aduse pe şest Ghidului solicitantului, cu numai 36 de ore înaintea începerii sesiunii de depunere a cererilor, ar putea însemna că suplimentarea fondurilor destinate întreprinderilor mici şi mijlocii este doar praf aruncat în ochii acestora. Concret, termenul de demarare a sesiunii de depunere a cererilor a fost amânat succesiv de la 1 iulie, termen iniţial, la 16 august, 26 august, ultimul termen stabilit fiind ieri, 28 august. În plus, conform ultimei variante a Ghidului solicitantului, datată 26 august, condiţia de eligibilitate a proiectelor depuse de întreprinderile mici şi mijlocii, conform căreia acestea ar fi trebuit să înregistreze profit în ultimii trei ani, a fost abrogată, acceptându-se ca acestea să aibă pierderi sau să fie decapitalizate total sau parţial, cu condiţia depunerii unei garanţii (calculate nu se ştie pe ce criterii) simultan cu depunerea cererii de finanţare.
Justificare economico-financiară a dificultăţilor firmei
Conform ultimei variante a Ghidului solicitantului, întocmită la 26 august, cu numai două zile înaintea demarării procesului de depunere a cererilor de finanţare, în cazul în care solicitantului i-au crescut pierderile sau datoriile sau i-a scăzut cifra de afaceri, la momentul depunerii cererii de finanţare acesta trebuie să depună o justificare a situaţiei economico-financiare în care se află firma.
„În cazul în care din analiza situaţiilor financiare anuale corespunzătoare ultimului exerciţiu financiar încheiat reiese că întreprinderea înregistrează simptomele de: 1) creşterea pierderilor, 2) scăderea cifrei de afaceri, 3) creşterea stocurilor, 4) îndatorare crescută, 5) scăderea sau dispariţia activului net, se va lua în considerare, în procesul de soluţionare a Cererii de acord pentru finanţare, o justificare a situaţiei economico-financiare a întreprinderii realizată pe baza unei analize a evoluţiei acesteia în ultimii trei ani fiscali anteriori înregistrării Cererii de acord pentru finanţare. Întreprinderea solicitantă de ajutor de minimis anexează această justificare la situaţiile financiare corespunzătoare ultimului exerciţiu financiar încheiat“, se arată în ghid.
500 de milioane de lei pentru 2.000 de proiecte prognozate
Ministerul Finanţelor Publice a majorat plafonul ajutorului de minimis acordat IMM de la 400 de milioane de lei, la 500 de milioane de lei, iniţiatorul previzionând o creştere semnificativă a numărului de întreprinderi mici şi mijlocii beneficiare de ajutor de minimis, la aproximativ 2.000, ceea ce impune prelungirea termenelor de soluţionare a cererilor de acord pentru finanţare, respectiv a cererilor de plată a ajutorului de minimis aprobat, de la 30 de zile lucrătoare la 60 de zile lucrătoare.
Potrivit hotărârii pentru modificarea HG nr. 274/2013 privind acordarea ajutoarelor de minimis pentru investiţiile realizate de întreprinderile mici şi mijlocii, „se propune majorarea bugetului alocat schemei de la 400 de milioane de lei la 500 de milioane de lei (…), prelungirea termenelor de soluţionare a cererilor de acord pentru finanţare de la 30 de zile lucrătoare la 60 de zile lucrătoare“, perioada de plată a ajutorului de minimis urmând să fie redusă până la 31 decembrie 2015, cu eşalonarea corespunzătoare a creditelor bugetare necesare pentru plata ajutorului de minimis.
Ministerul Finanţelor Publice explică într-un comunicat postat pe site motivele nefuncţionării paginii de internet pe care ar fi trebuit înregistrate cererile de ajutor de minimis pentru IMM-uri: „limita tehnică a echipamentelor IT fusese deja atinsă“. Ministerul condus de Daniel Chiţoiu susţine ca „la ora 8.30, serverele Ministerului Finanţelor Publice au înregistrat 52.000 de cereri de conectare pentru toate aplicaţiile MFP, inclusiv pentru schema de minimis“, ceea ce ar fi dus la suprasolicitarea sistemului IT.
Agenţia Română de Consultanţă cere premierului anularea sesiunii de înregistrare a proiectelor de minimis
Într-o scrisoare deschisă adresată premierului Victor Ponta, Agenţia Română de Consultanţă s-a arătat surprinsă de „modalitatea prin care Ministerul Finanţelor Publice a organizat depunerea on line a cererilor de acord pentru finanţare în baza HG nr. 274/2013“, solicitând de urgenţă anularea sesiunii.
Agenţia Română de Consultanţă a solicitat, de asemenea, „trimiterea de urgenţă a Corpului de Control al Primului-Ministru, în vederea verificării modalităţii de apariţie subită a listei înscrierilor pentru obţinerea unui număr de ordine pentru aprobarea Cererii de ajutor de stat (minimis)“.
„Atragem atenţia că solicitanţii (IMM-urile) nu au putut înregistra on line cererea de ajutor de stat, pe site-ul ministerului fiind disponibilă permanent menţiunea Sesiune de înregistrare on line închisă. Cu toate acestea, în aproximativ 30 de minute a apărut pe site-ul Ministerului Finanţelor o listă cu 714 aplicaţii on line. Solicităm de urgenţă luarea tuturor măsurilor ce se impun!“, se arată în documentul remis premierului.
Afrodita Cicovschi –
Curierul Național
Guvern: România a încasat în ianuarie-iulie peste 1,46 miliarde euro de la CE din Fondul de Coeziune
România a încasat în primele şapte luni ale anului peste 1,46 de miliarde de euro de la Comisia Europeana din Fondul de Coeziune, sumă din care sectorul public a primit 876 milioane euro, a precizat azi Biroul de presă al Executivului, potrivit agerpres.ro.
„Astfel, Comisia Europeană a rambursat României fonduri în valoare de peste 1,46 miliarde de euro în primele şapte luni ale acestui an, adică echivalentul a aproximativ 6,5 miliarde de lei. În luna iulie a.c., valoarea fondurilor structurale şi de coeziune rambursate de Comisie a fost de peste 730 de milioane de euro”, detaliază sursa citată.
Beneficiari ai fondurilor europene sunt şi în sectorul privat – companii, ONG-uri – şi în sectorul public: administraţie publică centrală şi locală, adaugă Executivul. În bugetul general consolidat se includ doar sumele aferente sectorului public.
„Sectorul public a încasat 876 milioane euro (aproximativ 3,8 miliarde lei) – suma reflectată în datele publicate de MFP privind execuţia bugetară pe primele 7 luni. Diferenţa până la 1,46 miliarde euro a fost încasată de sectorul privat”, se arată în comunicatul Guvernului. Sumele aferente sectorului privat se regăsesc în situaţiile financiare ale acestuia, precum şi în balanţa de plăţi a României, şi nu în bugetul general consolidat, subliniază Executivul.
„Mai mult, până la 28 august 2013 sectorul privat a încasat suplimentar de la Comisia Europeană peste 1,1 miliarde euro pentru agricultură”, se mai arată în comunicatul de presă. Precizările vin în replică la unele critici faţă de modul în care Guvernul gestionează problemele economice. „Înainte de a confunda sectorul public cu sectorul privat şi de a induce în eroare opinia publică, este bine să fie cunoscute regulile europene de raportare”, mai afirmă Executivul.
Avioane, distrugătoare şi nave de război, mobilizate în zona Siriei
Rusia va trimite „în zilele următoare” o navă de luptă antisubmarin şi o navă pentru lansare de rachete în Marea Mediterană, în momentul în care occidentalii se pregătesc pentru posibile lovituri militare împotriva Siriei, a anunţat o sursă militară rusă, citată de Mediafax.
„Situaţia care se complică în estul Mediteranei cere din partea noastră o anumită adaptare în privinţa forţelor navale. O navă de luptă antisubmarin şi o navă lansatoare de rachete se vor alătura zilele următoare flotei” ruse deja prezente în această regiune, a precizat această sursă din cadrul Statului Major al forţelor armate.
Marea Britanie a trimis şase avioane de vânătoare în Cipru, ca măsură „de precauţie”.
Şase avioane de vânătoare din cadrul forţelor aeriene (RAF) au fost trimise azi-dimineaţă în Cipru, ca „măsură de precauţie în vederea protejării intereselor britanice”, a anunţat Ministerul britanic al Apărării.
„Şase avioane de vânătoare (Eurofighter de tip) Typhoon din cadrul RAF sunt mobilizate în această (miercuri) dimineaţa la Akrotiri, în Cipru. Este o simplă măsură de prudenţă şi de precauţie menită să protejeze interesele Marii Britanii şi să apere zonele noastre de suveranitate într-o perioadă de tensiuni sporite în regiune”, precizează ministerul într-un comunicat.
„Nu sunt mobilizate pentru a lua parte la o acţiune militară împotriva Siriei”, adaugă ministerul, precizând că acţiunea lor este exclusiv „defensivă” şi se înscrie în cadrul unei misiuni „aer-aer”.
„Premierul a fost clar asupra faptului că nicio decizie nu a fost luată în ceea ce priveşte reacţia noastră, iar Guvernul a anunţat că va avea loc un vot în Camera Comunelor înaintea vreunei intervenţii militare”, a reafirmat ministerul.
Deputaţii britanici urmează să se pronunţe joi seara asupra unei moţiuni guvernamentale care îndeamnă la condamnarea folosirii armelor chimice de către regimul sirian şi care să aprobe principiul unei intervenţii militare. Aceasta va necesita cel puţin un al doilea vot în Camera Comunelor înainte să aibă loc.
Statele Unite mobilizează un al cincilea distrugător în apropierea coastelor siriene Statele Unite mobilizează un distrugător suplimentar în apropierea coastelor siriene, ridicând temporar la cinci numărul navelor echipate cu rachete de croazieră în Mediterana de Est, a afirmat joi pentru AFP un oficial american din cadrul Apărării.
„USS Stout este în Mediterana şi se îndreaptă spre est”, a declarat acest oficial. Această navă militară ar urma să ia locul USS Mahan, însă ambele nave vor rămâne mobilizate în largul coastelor siriene, împreună cu alte trei distrugătoare, pentru o perioadă de timp nedeterminată, potrivit oficialului american.
Peste 58.000 de absolvenţi înscrişi la şomaj
De la începutul anului şi până la 27 august 2013, în baza de date a ANOFM s-au înregistrat 58.099 absolvenţi dintre care 1776 sunt şomeri indemnizaţi. Potrivit unui comunicat remis de ANOFM, cei mai multi absolvenţi s-au înscris în luna iulie 2013, respectiv 39.038 persoane.
Pentru luna august 2013, s-au înscris 11.738 absolventi, 161 dintre aceştia fiind absolvenţi de învăţământ primar, gimnazial şi profesional, 7.344 absolvenţi de învăţământ liceal şi post-liceal şi 4.233 absolvenţi de învăţământ universitar.
Dupa ce s-au înscris la agenţiile de ocupare a forţei de muncă sau la alţi furnizori de servicii specializate pentru stimularea ocupării forţei de muncă, acreditaţi, absolvenţii pot beneficia de serviciile de mediere a muncii pe locurile de muncă vacante declarate de angajatori, precum şi de serviciile de informare şi consiliere profesională şi pot participa la cursuri gratuite de formare profesională.
Bursa generală a locurilor de muncă pentru absolvenţi se va desfăşura pe data de 27.09.2013, la nivelul tuturor agenţiilor de ocupare. Datele locaţiilor vor fi anunţate în timp util la sediile agenţiilor de ocupare şi pe site-urile oficiale ale instiţutiilor.
Absolvenţii care într-o perioadã de 60 de zile de la absolvire nu reuşesc sã se încadreze în muncã potrivit pregãtirii profesionale, beneficiază de indemnizaţie de şomaj, în cuantum de 50% din valoarea indicatorului social de referinţă , pe o perioadă de 6 luni.
Mehedinţi: Cula lui Tudor Vladimirescu, transferată la Primăria Şimian
Consilierii Consiliului Judeţean Mehedinţi au aprobat transferarea Culei lui Tudor Vladimirescu din satul Cerneţi la Primăria comunei Şimian, la solicitarea expresă a primarului Constantin Truşcă de a dezvolta infrastructura culturală şi turistică a zonei, în perimetrul acesteia aflându-se situri istorice din secolele VIII-VII î.Hr., din epoca romană, secolele II-III d.Hr., secolele XV şi XVIII d.Hr. 1967 şi 1977.
Dolj: Dăbuleni se înfrăţeşte cu Vaugneray
Dăbuleni a primit la începutul acestei săptămâni vizita oficială a viceprimarului comunei franceze Vaugneray, Genevieve Hector, în cadrul proiectului de înfrățire a celor două localități. Primită cu pâine şi sare, conform tradiţiei, Genevieve Hector a vizitat principalele instituţii din oraş, dar şi cea mai veche biserică, datată din anul 1817, Biserica Sfântul Gheorghe şi Muzeul țăranului român din incinta vechii Școli nr. 2 Dăbuleni.
Pe toată perioada vizitei au fost purtate discuţii legate de potenţiale investiţii franceze în Dăbuleni, cât şi despre alte oportunităţi de coloborare în domeniul cultural şi turistic. La plecare, viceprimarul Genevieve Hector a precizat că va prezenta potenţialul Dăbuleniului în fața Consiliului Municipal din Vaugneray, în cadrul ședinței de luni, 2 septembrie, cu ferma convingere că prietenia celor două localități francofone se va materializa, în cel mai scurt timp, prin semnarea acordului de înfrățire.
