Premierul Victor Ponta a prezentat astăzi, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu ministrul Dan Şova, câteva dintre datele prevăzute în contractul privind exploatarea minieră de la Roşia Montană, informează b1.ro. Licenţa de exploatare rămâne secretă, premierul precizând că legile României şi deciziile instanţelor nu permit desecretizarea.

Potrivit lui Victor Ponta, licenţa de exploatare este valabilă timp de 20 de ani, până în anul 2019. Redevenţa care revine statului român, negociată iniţial la 2% şi renegociată apoi la 4%, a ajuns în prezent la 6%, însă modificarea nu poate fi operată decât prin aprobarea proiectului de lege. Cât priveşte eventualele litigii, acestea ar urma să fie soluţionate de Centrul de Arbitraj al Camerei Economice Federale Viena.

„Licenţa de exploatare emisă de Guvern în 1999 şi transferată către Roşia Montană Gold Corporation sub semnătura miniştrilor aflaţi atunci la guvernare rămâne confidenţială. Consider că anumite aspecte de interes public le pot face publice”, a explicat premierul. Potrivit contractului, „titularul plăteşte către bugetul statului o redevenţă de 6%”, a afirmat şeful Guvernului. „Datele pe care le pun la dispoziţie îmi asum responsabilitatea de a le prezenta opiniei publice şi parlamentului care urmează să voteze proiectul”, a mai spus Ponta.

Totodată, el a arătat şi care ar fi consecinţele financiare ale nerealizării acestui proiect. „Consecinţele financiare pentru o eventuală nerealizare a proiectului: înştiinţările oficiale privind investiţiile concrete care ţin de infrastructură făcute până în 2012 sunt de 550 milioane euro. România trebuie să plătească ecologizarea zonei. Nu se vorbeşte despre lacurile care există azi. Aceste lacuri există, contaminarea apelor pe 45 de kilometri există, statul român trebuie să decontamineze această zonă. Plus prezervarea galeriilor române, în jur de 150 milioane euro. Per total în jur de 480- 500 milioane euro”, a explicat Victor Ponta. „În baza planului de afaceri, încasările previzionate pentru stat sunt 3,6 miliarde euro, dar compania urma să aibă încasări de 2,7 miliarde dolari”, a arătat primul-ministru.

Liderii Partidului Democrat-Liberal (PDL) i-au înaintat premierului Victor Ponta, la întâlnirea de la Palatul Parlamentului, un set de 10 măsuri care vizează relansarea economică şi crearea de noi locuri de muncă, printre acestea regăsindu-se un pachet legislativ de relaxare fiscală şi sprijin pentru IMM-uri, precum şi protecţia întreprinzătorului, informează Agerpres.ro.

PDL propune relansarea economică prin relaxare fiscală în baza unei propuneri legislative a democrat-liberalilor care prevede diminuarea poverii fiscale prin reducerea contribuţiilor sociale cu cinci puncte procentuale la angajator, scăderea cotei unice de la 16% la 12%, creşterea salariului minim pe economie la 1.000 de lei şi scutirea de impozit a profitului reinvestit.

Democrat-liberalii mai propun prioritizarea investiţiilor prin finalizarea celor cu un grad de execuţie de peste 50% demarate în perioada guvernării PDL în domeniul infrastructurii de transport şi rurale, mediu, educaţie şi sănătate.

Ei mai cer protecţia întreprinzătorului şi evitarea abuzurilor instituţionale asupra mediului de afaceri, propunând înfiinţarea unei Autorităţi Naţionale pentru Protecţia Întreprinzătorului ca instituţie autonomă, sub control parlamentar.

În ceea ce priveşte sprijinirea IMM-urilor şi a mediului de afaceri, PDL are în vedere ca TVA la încasare să fie opţional, reducerea numărului de taxe şi de declaraţii fiscale ca o continuare a procesului de simplificare a sistemului fiscal pentru IMM-uri, scutirea de comisioane bancare a plăţilor efectuate de IMM-uri prin bănci, precum şi efectuarea controlului fiscal după principiul „cel mult o dată la trei ani”.

Pentru sprijinirea fermierilor, democrat-liberalii propun diminuarea accizei la motorina utilizată pentru lucrări agricole, gratuitate pentru prima intabulare, diminuarea accizei la producţia tradiţională autohtonă de ţuică şi palincă.

O altă propunere a PDL vizează un set de măsuri pentru sprijinirea tinerilor pentru angajare: creşterea stimulentelor financiare pentru stagiari, scutirea de CAS la angajator pentru şomerii tineri reîncadraţi în muncă pentru 12 luni, recunoaşterea stagiilor de practică profesională ca experienţă în muncă, crearea serviciului specializat de urmărire a carierei absolvenţilor şi a unui portal electronic pentru intermediere pe piaţa muncii pentru tineri „youngejobs.ro”.

PDL cere, de asemenea, Guvernului depolitizarea managementului companiilor cu capital de stat şi creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene nerambursabile.

În privinţa fondurilor europene, PDL solicită Guvernului finalizarea Acordului de parteneriat prin care se stabilesc priorităţile şi instituţiile prin care România va absorbi fondurile europene 2014 – 2020.

Alte două cerinţe ale PDL vizează stoparea politicii de supraimpozitare a clasei de mijloc şi continuarea reformelor demarate de democrat-liberali în domeniul educaţiei şi sănătăţii.

Totodată, PDL cere adoptarea programelor „Masa Caldă”, „Şcoală după şcoală” şi a legii sănătăţii care să prevadă finanţarea sistemului public de sănătate şi care să definească pachetul minim de servicii.