Sevil Shhaideh, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale si Administrației Publice (MDRAP), a avut luni, ora 10:00, o întrevedere cu delegația germană condusă de Andreas Breitner, ministrul de interne al landului Schleswig-Holstein.
Întrevederea a avut loc în cadrul vizitei pe care delegația străină, din care fac parte parlamentari și însărcinați cu problemele minorităților și ale refugiaților, o realizează în România.
Partea română a prezentat principalele reglementări naționale privind drepturile minorităților, programele de sprijinire a comunităților defavorizate și de incluziune a minorității romilor în care MDRAP este implicat, exemple de proiecte de integrare finanțate din fonduri europene, din fonduri guvernamentale sau de la bugetele locale.
În acest context, a fost amintită includerea în proiectul de Acord de Parteneriat pentru perioada de programare 2014-2020, propus de România CE, a unor prevederi pentru populația defavorizată, de la măsuri pentru infrastructură, la măsuri sociale (formare profesională, educație, integrare prin crearea de locuri de muncă). Cele două delegații au vorbit, de asemenea, despre deschiderea sistemului administrației publice din România față de minorități și accesul acestora în funcții publice sau de demnitate publică, despre modalitatea de aprobare, la nivel local, a deciiziilor care vizează implementarea unor proiecte pentru minorități sau pentru incluziunea socială, dar și despre exemple concrete de proiecte derulate în țară.
Delegația germană a lansat propunerea efectuării unor schimburi de experiență între cele două țări, pentru început în domeniul programelor de construcții de locuințe pentru persoanele defavorizate. Partea română a agreat propunerea, declarând că susține colaborarea inclusiv în domeniul incluziunii sociale a acestor categorii.

Festivalul cântecului popular românesc „Maria Lătăreţu“ debutează astăzi la Târgu Jiu cu preselecţia participanţilor la secţiunile solişti vocali şi solişti instrumentali. Concursul este programat să se desfăşoare pe 5 şi 6 noiembrie, urmând ca pe 7 noiembrie să aibă loc Gala Laureaţilor şi un pelerinaj la Casa-muzeu „Maria Lătăreţu“ din Bălceşti. Festivalul este găzduit de Casa de Cultură a Sindicatelor din Târgu Jiu şi este organizat de următoarele instituţii: Consiliul Judeţean Gorj, Consiliul local şi Primăria Târgu Jiu, Ansamblul artistic profesionist „Doina Gorjului“, Centrul judeţean pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale Gorj, Şcoala populară de artă Târgu Jiu, Liga Culturală „Fiii Gorjului“ Bucureşti, Autoritatea Naţională pentru Turism, Asociaţia Culturală „Maria Lătăreţu“ din Bălceşti şi Muzeul Judeţean „Alexandru Ştefulescu“. Organizatorii vor acorda nouă premii, urmaşii Mariei Lătăreţu va oferi un premiu de excelenţă denumit „In memoriam, Maria Lătăreţu“.
Eugen Măruţă

Prefectul de Gorj, Claudiu Teodorescu, le-a cerut autorităţilor locale şi judeţene, precum şi instituţiilor abilitate să intervină în caz de situaţii de urgenţă, să acorde o atenţie deosebită pregătirii sezonului de iarnă la Rânca. Drumarii va trebui să mobilizeze în zonă un număr suficient de utilaje care să fie gata să intervină la căderea primelor ninsori, pentru ca drumul să fie liber. Discuţii au mai fost purtate şi cu societăţile care asigură utilităţi în zonă, respectiv apă şi electricitate, astfel încât să intervină prompt şi să nu mai existe problemele din anii trecuţi. Am avut întâlnire cu CEZ, Distrigaz, SGA pentru a se interveni unde sunt de regulă probleme. Vrem ca şi cei de la Drumuri să se implice imediat ce va fi nevoie pentru ca drumul de la Rânca să fie deschis circulaţiei, să se poată interveni atât la releu, cât şi în zona cabanelor, fără nici un fel de probleme, în cazul în care vor fi înregistrate situaţii de urgenţă“, a declarat prefectul de Gorj, Claudiu Teodorescu.
Eugen Măruţă

Consiliul de Administrației al companiei Tarom a fost destituit, conform realitatea.net.

Guvernul a negociat cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) pentru anul viitor o majorare salarială cuprinsă între 3-4% pentru profesori debutanţi şi medici rezidenţi, pentru celelalte categorii bugetare o astfel de creştere depinzând de veniturile existente, au declarat pentru Mediafax surse oficiale.
Delegaţia FMI a venit, luni seara, la Palatul Victoria, pentru o ultimă discuţie cu premierul Victor Ponta.
Bugetul pe anul viitor a fost construit pe un PIB de 657 – 659 miliarde lei, cu o creştere economică de 2,1% (scenariu de bază), şi un deflator puţin peste 2%.
În funcţie de mărimea deficitului acceptată de FMI, care este negociat între 2,2-2,3% din PIB, cuprinzând clauza de investiţii aferente co-finanţării fondurilor UE, creşterea economică s-ar putea ridica la 2,2% din PIB.
Rata inflaţiei luată în calcul pentru anul viitor este în jur de 2%.
USL a decis majorarea salariului minim pe economie, în două tranşe, indexarea pensiilor, potrivit legii, şi există controverse privind reducerea CAS, cerută de PNL. Pe de altă parte, PSD insistă pe majorarea fondurilor pentru investiţiile derulate de primării şi demararea proiectului autostrăzii Comarnic- Braşov, au menţionat sursele.

România va trebui să demonstreze că 20% din viitoarele fonduri europene vor fi folosite pentru combaterea schimbărilor climatice. Aceasta a fost una dintre concluziile conferinței ”Dezvoltarea Durabilă în contextul Strategiei Europa 2020 și rolul ONG-urilor în implementarea acesteia”, organizată de Fundația TERRA Mileniul III. Evenimentul s-a adresat autorităților publice implicate în următoarea perioadă de programare a fondurilor structurale și organizațiilor neguvernamentale implicate în activitatea de monitorizare a fondurilor europene, dar și potențiale beneficiare ale acestora.
”Statele membre trebuie să demonstreze că prin investițiile realizate din bugetul european vor contribui cu 20% la combaterea schimbărilor climatice. Ele vor fi obligate să furnizeze informații privind sprijinul pentru obiectivul schimbări climatice, utilizând metodologia bazată pe categorii de intervenție, zone de focalizare sau măsuri, după caz, pentru fiecare dintre Fonduri Europene Structurale și de Investiții”, a declarat Mădălina Iliuță, consilier în cadrul Ministerului Fondurilor Europene.
Potrivit acesteia, România va avea o serie de priorități de investiții care vizează combaterea schimbărilor climatice, precum:
– Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon în toate sectoarele prin promovarea unor strategii de reducere a emisiilor în special pentru zonele urbane și promovarea cercetării și inovării în domeniul tehnologiilor cu emisii scăzute de carbon.
– Promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii și a gestionării riscurilor prin sprijinirea investițiilor pentru adaptarea la schimbările climatice, inclusiv a abordărilor bazate pe ecosisteme.
– Reducerea indirectă a emisiilor de gaze cu efect de seră și prin investiții în alte sectoare.
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacității Administrative 2007 – 2013
resurselor, în contextul în care, potrivit Eurostat (2010), țara noastră se situează pe ultimul loc în UE la indicatorul de productivitate a resurselor utilizate (după Bulgaria și Estonia). Acest indicator vizează nivelul de valorificare a materiei prime, precum și gradul de conservare și eficiență a managementului resurselor de care dispune o țară și protejarea mediului în condiții de creștere economică.
De asemenea, România trebuie să ia măsuri urgente în sectorul energetic, fiind a treia cea mai energo-intensivă economie din UE și a treia economie cu nivelul cel mai ridicat de emisii de carbon. Mai mult, clădirile de locuințe din România consumă de opt ori mai multă energie decât media țărilor UE-15 din cauza unui sistem ineficient de termoficare și a izolației termice necorespunzătoare, potrivit raportului ”European Semester” din luna mai 2013, ce conține recomandările de țară făcute de Comisia Europeană fiecărui stat membru.

Ministrul Afacerilor Interne, Radu Stroe, a avut astăzi, la sediul MAI, o întâlnire oficială cu o delegație condusă de ministrul de interne al landului Schleswig- Holstein, Andreas Breitner.
În cadrul întâlnirii au fost discutate aspecte ale cooperării româno-germane în domeniul afacerilor interne, dar și aspecte privind gestionarea frontierei externe și problematica azilului.
În acest context, partea română a prezentat demersurile instituționale pe această linie, a prezentat situația migrației spre România și felul în care MAI gestionează problema.
Delegația germană a fost interesată de aspectele privind protecția refugiaților și procedurile de azil, apreciind eficiența funcționării Centrului de tranzit pentru refugiați de la Timișoara, vizitat în urmă cu câteva zile și de ambasadorul Germaniei în România.
Ministrul Radu Stroe a transmis ministrului german că, din punct de vedere al supravegherii frontierei la Marea Neagră, din perspectiva pregătirii pentru Schengen, România are implementat cel mai eficient sistem menit să asigure măsuri preventive față de fluxul migrator.
În urma discuțiilor purtate de către oficialii ambelor delegații, ministrul de interne al landului Schleswig-Holstein a apreciat echilibrul pe care România îl asigură între securizarea frontierelor externe și măsurile de protejare pe linie de azil, reprezentând astfel un bun exemplu în acest domeniu.
La finalul întâlnirii, oficialul german a lansat ministrului de interne român invitația de a vizita landul Schleswig-Holstein, asigurându-l de buna și eficienta cooperare dintre cele două ministere.
Alături de ministrul Radu Stroe, din delegația MAI au făcut parte secretarul de stat, Bogdan Tohăneanu, subsecretarii de stat Marian Tutilescu și Lucian Guran, șeful Inspectoratului General pentru Imigrării, Nelu Pop și alți oficiali din minister.