Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a terminat de judecat dosarul privatizărilor strategice, în care sunt inculpaţi fostul ministru al Economiei Codruţ Şereş şi fostul ministru al Comunicaţiilor Zsolt Nagy, urmând ca magistraţii să dea sentinţa pe 19 noiembrie, informează Agerpres.ro. Astăzi, la ultimul termen al procesului, inculpaţii şi-au susţinut nevinovăţia, după ce cu o zi înainte procurorii au cerut judecătorilor ca toţi acuzaţii să fie condamnaţi la închisoare cu executare.

Codruţ Şereş a declarat că sectorul distribuţiei de energie electrică nu poate fi calificat drept un sector care să aducă atingere siguranţei naţionale, iar legislaţia invocată de procurori în actul de acuzare nu este aceeaşi cu cea din perioada în care el a fost ministru.

În martie 2009, procurorii Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) i-au trimis în judecată pe foştii miniştri Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy, acuzaţi de aderare la un grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi trădare prin transmitere de secrete. În acelaşi dosar mai sunt acuzaţi consultanţii internaţionali Stamen Stancev şi Vadim Benyatov, Kerekeş Gabor, Călin Mircea Flore – senior director Credit Suisse First Boston (CSFB) Europe Ltd. Londra, cu dublă cetăţenie română şi engleză, cetăţeanul ceh Michal Susak, Mustafa Oral, de origine turcă, Dorinel Mucea (fost adjunct al şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie din Ministerul Economiei) şi Radu Donciu (fost consilier al ministrului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei).

Potrivit procurorilor, Vadim Benyatov a iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat extern, format din Stamen Stancev, Susak Michal, Mustafa Oral, la care au aderat şi pe care l-au sprijinit Dorinel Mucea şi Mihai Radu Donciu. Grupul era concentrat pe obţinerea de date şi informaţii secrete referitoare la privatizarea unor societăţi strategice româneşti din domeniile energetic şi de comunicaţii.

Acuzaţiile se referă la privatizarea SC Electrica Muntenia Sud SA, vânzarea unui pachet de 8 % din acţiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a SC Romaero SA Bucureşti şi SC Avioane SA Craiova aflate în portofoliul Ministerului Economiei, consultanţă în vederea privatizării SN Radiocomunicaţii SA. De asemenea, acuzaţiile au legătură şi cu adjudecarea licitaţiei pentru asigurarea consultanţei în vederea restructurării şi privatizării CN Poşta Română SA, selectarea prin licitaţie a consultantului internaţional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acţiunile deţinute de statul român la SC Romtelecom SA.

Anchetatorii mai susţin că, în perioada 2005-2006, în calitate de ministru şi preşedinte al Comisiei de privatizare a SC Electrica Muntenia Sud SA, Codruţ Şereş ar fi contribuit intelectual şi material la culegerea, obţinerea şi transmiterea de date şi informaţii confidenţiale, secrete economice şi comerciale.

În rezoluţiile întocmite de procurori se arată că fostul ministru al Economiei ar fi avut mai multe întâlniri, în cursul anului 2005, cu bulgarul Stamen Stancev, pentru a pune la punct un act normativ ce urma să fie promovat în Guvern, privind vânzarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom, aflat în portofoliul MEC-OPSPI, în favoarea Asociaţiei salariaţilor Petrom (PAS), controlată de Liviu Luca. Proiectul de lege nu a fost adoptat, însă, de Guvern, din cauza opoziţiei unor miniştri.

Comisia Europeană (CE) nu a primit nici un semn de la Marea Britanie că acest stat ar intenţiona să menţină restricţiile la libera circulaţie a muncitorilor din Bulgaria şi România după data de 31 decembrie 2013, a declarat pentru Agerpres.ro Jonathan Todd, purtătorul de cuvânt al comisarului european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune, Laszlo Andor.

CE a refuzat până în prezent să comenteze petiţia online anti-migraţie lansată săptămâna trecută de Daily Express, dar a precizat care ar fi efectele menţinerii restricţiilor de pe piaţa muncii după expirarea perioadei tranzitorii de şapte ani prevăzute de tratatele de aderare a României şi Bulgariei. Potrivit sursei citate, restricţiile de piaţa muncii care există în nouă state membre vor lua sfârşit la 31 decembrie 2013, iar din prima zi a anului viitor muncitorii români şi bulgari vor beneficia pe deplin de legislaţia Uniunii Europene (UE) privind libertatea de circulaţie a lucrătorilor la fel ca şi ceilalţi cetăţeni UE. ‘După această dată nu există pentru un stat membru posibilitatea de a menţine sau de a reintroduce măsuri pentru restricţionarea accesului românilor şi bulgarilor la piaţa sa de muncă în absenţa unor tratate de aderare revizuite, ratificate de toate cele 28 de state membre”, a declarat Jonathan Todd.

„CE nu a primit nici un semn de la Marea Britanie că aceasta intenţionează să menţină restricţiile la libertatea de mişcare a muncitorilor din Bulgaria şi România după 31 decembrie 2013. Dacă acest lucru s-ar întâmpla, o astfel de măsură ar încălca Tratatele, iar CE ar deschide o procedură de infringement’, a mai precizat purtătorul de cuvânt al comisarului european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune.

Doi adolescenţi de origine română, în vârstă de 14 şi 16 ani, aflaţi la bordul unui automobil, au fost urmăriţi de poliţia franceză pe o autostradă, în timpul unei curse ca în filme, informează b1.ro. Potrivit presei locale, tinerii au pornit în viteză spre Marsilia, făcând în mai multe rânduri slalom printre vehicule, după care au lovit maşina de poliţie care încerca să îi oprească. Doi poliţişti au fost răniţi, unul la mână, iar celălalt la genunchi. Cei doi români au fost plasaţi în custodia poliţiei.

Academia Română a ales astăzi, prin vot secret, noi membri, informează HotNews.ro. Medicul Irinel Popescu a fost ales membru corespondent la Secţia de Ştiinţe Medicale, după ce la alegerile din 28 martie nu a reuşit să întrunească numărul de voturi necesar. Daniel Dăianu şi Lucian Albu au fost aleşi astăzi membri titulari, în timp ce Monseniorul Vladimir Ghika şi Petre Pandrea au fost aleşi membri post-mortem ai Academiei Române. Decizia a fost luată înainte de şedinţa de prezidiu a Academiei Române.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) atenţionează cetăţenii români care doresc să călătorească în Grecia că cele două confederaţii sindicale din această ţară – GSEE (Confederaţia generală a lucrătorilor din Grecia) şi ADEDY (Confederaţia sindicală a lucrătorilor din sectorul public) – au anunţat că mâine, 6 noiembrie 2013, va avea loc o grevă generală de 24 de ore. Prin urmare, sunt aşteptate perturbări în traficul public de călători, urmând a fi asigurate numai serviciile medicale de urgenţă. De asemenea, controlorii de trafic aerian vor opri activitatea de lucru între orele 12:00 şi 15:00, iar personalul din cadrul aviaţiei civile între orele 12:00 şi 16:00.

MAE recomandă cetăţenilor români care intenţionează să se deplaseze pe teritoriul Republicii Elene să urmărească anunţurile autorităţilor locale referitoare la transportul public, precum şi asupra eventualelor măsuri restrictive de trafic aerian şi să evite zonele centrale ale Atenei, precum şi ale celorlalte oraşe mari unde au loc acţiuni de protest.

Peste 10.000 de membri ai Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) sunt aşteptaţi să protesteze, miercuri, în Capitală, printr-un miting la Guvern şi un marş până la Palatul Parlamentului, principala lor revendicare fiind alocarea a 6% din PIB pentru educaţie, conform Mediafax.
Mitingul din Piaţa Victoriei ar urma să aibă loc între orele 11.00 şi 12.00, după care sindicaliştii vor pleca în marş până la Parlament, potrivit organizatorilor.
„Dacă şi după această amplă acţiune vom fi trataţi cu aceeaşi ignoranţă, dascălii vor fi nevoiţi să închidă şcolile”, a declarat preşedintele FSLI, Simion Hancescu.
Sindicaliştii FSLI cer alocarea din 2014 a minimum 6% din PIB pentru educaţie, conform articolului 8 din Legea educaţiei, şi creşterea ponderii cheltuielilor de personal pentru învăţământ în totalul cheltuielilor de personal din sectorul public.
De asemenea, sindicaliştii cer modificarea Legii educaţiei, inclusiv în ceea ce priveşte statutul personalului didactic, astfel încât să se elimine discriminările existente în prezent şi să ducă la creşterea calităţii actului de instrucţie şi educaţie şi a gradului de implicare a cadrelor didactice în luarea deciziilor.
Reprezentanţii FSLI susţin că principalele modificări care se impun sunt: reintroducerea normei de predare de 16 ore pe săptămână pentru personalul didactic care are peste 25 de ani vechime în învăţământ şi gradul didactic I; decontarea cheltuielilor cu naveta cadrelor didactice de la bugetul de stat, prin Ministerul Educaţiei; introducerea prevederilor Legii 315/2006 privind stimularea achiziţionării de cărţi sau programe educaţionale pe suport electronic; reintroducerea sporului de doctorat; posibilitatea pensionării anticipate, cu cel puţin trei ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, fără diminuarea cuantumului pensiei; acordarea gradaţiei de merit şi pentru personalul didactic auxiliar, precum şi introducerea posibilităţii dobândirii de către cadrele didactice a celei de-a doua specializări, prin programe de conversie profesională, cu finanţare de la bugetul de stat.
Sindicaliştii mai cer adoptarea unei legi de salarizare prin care salariile profesorilor debutanţi să crească cu 50 la sută, iar raportul dintre salariul de bază maxim al funcţiei didactice şi cel minim să fie de 2:1.