Presedintele Federatiei Române de Aikido si al Confederatiei Europene de Aikido este adeptul competitiilor de maiestrie, in care practicantul demonstreaza cât de bun este in lupta cu un adversar imaginar.
La sfârsitul saptamânii trecute s-a desfasurat in Craiova Stagiul national de Aikido, care a fost condus de maestrul Dan Corneliu Ionescu (8 Dan Aikido), presedintele Federatiei Române de Aikido si al Confederatiei Europene de Aikido. Parintele Aikido-ului, Morihei Ueshiba, s-a nascut pe 14 decembrie 1883, in localitatea japoneza Tanabe, iar in anul 1932 si-a deschis propriul Dojo in Ushigame, numit Kobukan. In anul 1952, un elev al lui O-Sensei, care se numea Tadashi Abe, a sosit in portul Marsilia si a inceput promovarea Aikido in Europa. Printre ucenicii sai s-a numarat si Daniel Brun (9 Dan Aikido, 5 Dan Judo), iar unul dintre discipolii maestrului Daniel Brun este Dan Corneliu Ionescu (8 Dan Aikido).
Cu prilejul Stagiului national de aikido din Craiova, maestrul Dan Corneliu Ionescu a avut amabilitatea sa ne acorde un interviu.
„Intr-o lupta iti risti viata intotdeauna“
– Considerati ca sunteti redutabil in lupta?
– Haideti sa discutam putin pe marginea acestui subiect. Ce inseamna sa fii redutabil in lupta? Nu poti fi redutabil in fata unui om care are un pistol in mâna sau o caramida. Dupa parerea mea, redutabil inseamna ca, la nivelul pe care il am, cunosc si mi-am insusit tehnica aikido in asa maniera incât pot sa fac fata diferitelor atacuri fara arme sau cu arme conventionale. Evident ca asta nu inseamna ca nu-mi risc viata. Intr-o lupta iti risti viata intotdeauna, indiferent cine este adversarul tau, sau daca esti ori nu pregatit. O lupta este o chestiune de risc. Sigur ca, daca esti pregatit, riscul tau este mai mic. Nimeni nu poate sa spuna ca este invincibil.
– Intr-un interviu pe care mi l-ati acordat in urma cu doi ani, mi-ati spus ca nu ati fost nevoit niciodata sa puneti in practica ceea ce stiti…
– E adevarat, dar asta nu inseamna ca nu am fost implicat in conflicte. Vreau sa spun ca, daca am fost obligat sa ma apar intr-un fel sau in altul, am incercat sa aplic ceea ce stiam. Chit ca sunt tehnici fizice sau psihologice.
– Ati fost obligat vreodata sa va aparati?
– In fiecare zi suntem obligati sa facem acest lucru.
– Ma refeream la agresiuni fizice.
– Da, am fost obligat de câteva ori sa ma apar. Dar aceste lucruri sunt neesentiale si neimportante. Nu a intrat nimeni in spital. Acestea sunt niste lucruri cu care nu te lauzi. Experienta mea de aparare fizica nu este semnificativa pentru vechimea pe care o am ca practicant de arte martiale. Nu am fost atacat niciodata de samurai si nici de zece persoane o data. Dar asta pentru ca fac aikido si nu pentru ca nu s-ar fi putut intâmpla. Mai ales ca am lucrat multi ani pe santiere, unde sunt tot felul de oameni.
– Stiu ca nu apreciati deloc spectacolele K1…
– Spun in continuare ca nu-mi plac! Asta e parearea mea in privinta luptelor K1.
– Dar in aceste lupte participa multi maestri de arte martiale…
– Spune-mi un nume de maestru care este implicat in K1. Eu nu stiu nici unul. Ei sunt luptatori, nu sunt maestri. Nici unul nu are mai mult de 30 de ani, iar la aceasta vârsta nu poti fi maestru.
– Sa inteleg ca luptatorii care au mai mult de 30 de ani nu pot participa in K1?
– Sigur ca da. E vorba de rezistenta, de forta loviturilor, iar acolo trebuie sa invingi. Fiecare vrea sa invinga. Este un foarte mare efort fizic si o foarte mare uzura. Sigur ca daca vrei sa câstigi bani faci chestia asta.
„Un instructor trebuie sa aiba multe calitati“
– De curând, elevii dumneavoastra au inceput sa invete tehnicile mânuirii Tambo (bastonul scurt). Care sunt principalele caracteristici ale acestei arme?
– Este o arma scurta, iar manevrarea ei seamana foarte mult cu tehnicile fara arma. Este o arma folosita in multe politii, sisteme de ordine etc. Este foarte eficienta, practica si poate fi ascunsa usor. Si este extrem de rapida.
– In sala dumneavoastra primiti pe oricine la antrenamente?
– Am doua feluri de antrenamente: cele cu practicantii care au centuri negre, acestea fiind sedinte de pregatire cu circuit inchis, si cele publice, in care fac pregatire cu oricine.
– Dintre elevii dumneavoastra, pe care il apreciati cel mai mult?
– Nu pot sa spun. Imi este greu. Fiecare are calitati si defecte. Mie toti imi sunt dragi.
– Care sunt criteriile dupa care le acordati elevilor dumneavoastra gradele? Când considerati ca merita urmatorul grad?
– Atunci când stie de urmatorul grad! Când o sa aiba suficienta experienta, când o sa se miste cu suficienta lejeritate si nu o sa mai fie nevoit sa se gândesca la ceea ce trebuie sa faca. El trebuie sa aiba un anumit nivel de cunostinte, iar asta se testeaza in timp. In plus, de la un anumit nivel, trebuie sa te uiti si ce face instructorul respectiv, ce elevi are, câti elevi si cum progreseaza clubul pe care il conduce. A trecut vremea când centurile sau gradele erau date pentru eficienta in lupta. Lumea s-a schimbat. Acum conteaza eficienta in lupta, dar si celelalte calitati, precum si ceea ce faci pentru miscarea de Aikido.
„In Aikido sunt doar competitii de maiestrie“
– Ce imi puteti spune despre competitiile de Aikido, care au aparut de putina vreme?
– Nu este putina vreme de când au aparut. Acum suntem deja in al cincilea an in care are loc o competitie de Katana, aceasta fiind manevrata, bineinteles, in spirit Aikido. In aceasta competitie nu lupta nimeni cu nimeni, ci este o demonstratie de maiestrie. Este lupta cu un adversar imaginar.
– Cum apreciati nivelul practicantilor de Aikido din România in comparatie cu cei din strainatate?
– Daca ne luam dupa rezultatele pe care românii le-au obtinut la competitiile europene, unde in ultimii ani au luat medalia de aur, am putea spune ca oamenii nostri sunt foarte buni. Insa acest lucru este discutabil, pentru ca oamenii se schimba, vin altii, iar unii care au fost buni s-au retras si nu mai merg la competitii. Nu este important care tara este mai buna in acest domeniu. Important este ca toti sa practice Aikido. De aceea spuneam ca nu-mi fac placere competitiile K1. Acolo este clar vorba de bani. Nu spun ca a câstiga bani este un lucru rusinos. Insa uneori merge la limita chestia asta. Si inca o data spun: iei o caramida si ii dai unuia in cap daca vrei sa-l termini. Competitiile pe care le facem noi sunt competitii de maiestrie, prin care practicantul demonstreaza cât de bun este. Dar nu in fata cuiva, ci in fata unui personaj imaginar, care nu poate fi invins niciodata si care nu greseste. Un adversar fizic greseste intotdeauna. Si eu gresesc. Dar un adversar imaginar nu greseste niciodata. De mine depinde sa recunosc ca el este mai bun ca mine sau ca nu am reusit sa fac anumite lucruri. De fapt, este o competitie cu mine insumi. Arbitrii nu fac altceva decât sa masoare aceasta maiestrie a mea in lupta cu adversarul imaginar.
„Lumea o sa ne cunoasca mai bine“
– La conducerea Confederatiei Europene de Aikido mai stati?
– Daca o sa fiu ales, o sa mai stau.
– Va doriti acest lucru?
– Inseamna foarte multa raspundere si foarte multa munca. Este insa un lucru bun pentru România si sigur ca-mi doresc. Imi place ca românii sa fie cunoscuti in Europa. O data cu intrarea României in UE, lumea o sa ne cunoasca mai bine. Multa vreme, lumea ne-a privit cu oarecare rezerve pe noi, cei din estul Europei. Eu sustin ca avem oameni buni in toate domeniile. Trebuie doar sa fie descoperiti si apreciati.
Armele folosite in aikido
JO: baston care are dimensiunile unui jo: 128 cm lungime, 2,5 cm diametru.
TAMBO: bastonul scurt are o lungine de 50-60 cm si 2,5 cm in diametru.
BOKKEN: sabia de lemn este folosita pentru antrenament, competitii si demonstratii.
KATANA: sabia japoneza traditionala are un singur tais si este usor curbata.
TANTO: cutitul poate fi folosit in demonstratii de kata si competitii. In aikido se studiaza tehnicile de aparare impotriva atacurilor cu cutitul.
