La cei 35 de ani impliniti in iunie, Pavel Badea a acceptat oferta actualilor conducatori ai Universitatii si a imbracat, dupa aproape sase ani de „pribegie“ prin Asia, din nou tricoul „alb-albastru“. Badea, care este actualul capitan al echipei, a raspuns ieri-dimineata intrebarilor noastre.
– Cum te simti din nou la Universitatea?
– Destul de bine. Ca sa fiu sincer, la inceput am fost putin sceptic.
– De ce?
– Sint lucruri cunoscute. Fostul patron al echipei, domnul Netoiu, a plecat la Dinamo cu 12 jucatori, iar actualul patron, domnul Staicu, a renuntat la alti sase. Apoi, al saptelea, Petrus Manta, s-a dat „mort“, adica si el a parasit Craiova. Cu alte cuvinte, aproape doua echipe au parasit Universitatea. De aceea, in urma cu vreo zece zile – cind am revenit la echipa mea de suflet – eram, repet, destul de sceptic. Pe parcurs, mi-am schimbat opinia: zic ca este mai bine.
– Argumente?
– Exista intentii serioase ca Universitatea sa redevina… Universitatea. Deja se injghebeaza o noua formula de echipa, o idee de joc etc. Speram sa facem progrese si mai mari.
– Ce rol va avea Badea in aceasta idee? Ca in Japonia, adica, mijlocas la inchidere, sau mijlocas coordonator?
– Depinde de ideea tactica a lui Emil Sandoi, de disponibilitatile lotului. Din cauza evenimentelor din aceasta vara, la Universitatea sint inca destule semne de intrebare privind lotul, chiar si ideea definitiva de joc. Sintem inca in cautari, asta-i situatia! Acest lucru trebuie acceptat si inteles corect de exigentul public oltean.
– Da, dar campionatul bate la usa!
– Mai sint totusi aproape trei saptamini, deci ar mai fi vreme. Nu e nimeni vinovat de ceea ce s-a intimplat in aceasta vara. Peste noapte nu se pot face minuni cu o echipa in care abia am facut cunostinta unul cu altul!
– Rezultatele din amicale nu coteaza, dar ne pun pe ginduri…
– Jucatorii care alcatuiesc Universitatea abia s-au cunoscut ca persoane. Pentru a alcatui o echipa in adevaratul sens al cuvintului, trebuie timp. Noi n-am jucat niciodata impreuna, de unde sa existe omogenitate s.a.m.d.? Oamenii de fotbal inteleg perfect situatia. Si sint convins ca si admirabilul public din Banie – caruia ii multumim pentru intelegere si incurajare – a receptat corect fenomenul actual de la Universitatea. Si atunci, rezultatele meciurilor din partidele de verificare sint normale pentru aceasta etapa, nu?
– Care este parerea ta despre jucatorii noi veniti la echipa, mai ales strainii?
– Sint jucator, coleg cu ei, nu am ce comentarii sa fac.
– Dupa cum alergi si joci, constat ca operatia pe care ai facut-o nu iti creaza probleme?
– Totul e bine, multumesc lui Dumnezeu. Am efectuat o recuperare buna.
– Esti la posibilitatile tale maxime?
– Cum sa va spun? Nu sint 100% la posibilitatile mele. Dar este normal sa fie asa. Operatia am efectuat-o in urma cu aproape sase saptamini, deci asa trebuie sa fie acum. Si n-am decit zece zile de pregatire.
– Cind ai jucat ultima oara in Bucuresti sub culorile „alb-albastre“?
– In urma cu vreo sase ani si ceva! Si daca nu ma insel, tot cu FC National, intr-o partida de campionat. Universitatea a fost invinsa atunci. Eu am marcat un gol dintr-o lovitura libera.
