Un sentiment general de satisfactie fata de progresele realizate

Cred ca tot ceea ce putem spune fara sa intram in detalii – iar dvs. stiti foarte bine ca acest lucru nu este posibil deoarece discutiile de acest gen sint absolut confidentiale – este ca impresia generala este ca Romania a facut foarte multe eforturi, ca lucrurile au demarat bine si ca progresele realizate sint substantiale. Fara indoiala, fiecare din tarile membre NATO are propria sa evaluare care cuprinde si alte criterii, dar la nivel global exista un sentiment general de satisfatie fata de progresele realizate.

Nu mai exista alte etape de evaluare a progreselor inregistrate de Romania. Procesul acesta care a inceput acum trei ani – stiti ca acesta este cel de-al treilea raport privind Romania realizat de expertii nostri – se incheie o data cu reuniunea ministeriala de la Rekavik – moment in care tarile aliate vor avea la dispozitie informatii in functie de un set de criterii obiective, bazate pe niste exigente si obiective precise. Este apoi la latitudinea tarilor membre sa tina seama de aceste elemente in propria lor analiza, deoarece fiecare trebuie sa ajunga la propria sa evaluare si pozitie finala. Formal deci, nu mai exista nici o alta etapa intre reuniunea din Islanda si cea de la Praga, in afara unor inerente consultari si discutii. Fiecare tara va analiza situatia si va ajunge sa defineasca propria sa decizie. In definitiv, trebuie sa reamintim ca nu NATO, ca organizatie, este chemata sa ia aceasta decizie, ci cei 19 sefi de state sau guverne care vor ajunge la un consens asupra invitatiilor care urmeaza sa fie adresate uneia sau alteia dintre tarile candidate.

– Cu foarte putin timp in urma, dupa cum stiti, s-au facut foarte multe speculatii privind faptul ca SUA ar putea sa nu sustina candidatura Romaniei daca nu este anulat moratoriul privind adoptiile internationale? Ce aveti de spus in acest sens? Poate fi aceasta problema transformata intr-un criteriu de evaluare, fie el si national?

– In calitatea mea de purtator de cuvint al NATO nu ma pot pronunta asupra a ceea ce vor face statele membre la nivel individual, asupra criteriilor pe care le vor adopta. Ceea ce pot spune insa este ca, din punctul de vedere al NATO, trebuie sa le furnizam tarilor membre un set de criterii obiective de evaluare. Sa ne intrebam acum daca un criteriu sau altul, un factor sau altul, o situatie sau alta vor influenta decizia uneia dintre tarile membre, iata un tip de intrebare la care efectiv nu pot raspunde. Dar cred ca este bine sa reamintim ca fiecare dintre tarile membre dispune de un vot egal ca valoare cu toate celelalte si va lua in calcul toate elementele pe care le crede ca fiind importante. In acest sens, daca pentru o anunita tara membra NATO subiectul la care v-ati referit are o importanta cu totul deosebita, este logic sa ne asteptam ca va fi un element care va face parte din procesul de reflectie. Daca da sau nu, elementul respectiv va fi determinant pentru stabilirea pozitiei lor nationale. Asta este un lucru care tine deja de propria lor responsabilitate.

– Pe 28 mai, la Roma, va avea loc semnarea acordului intre NATO si Rusia…

– …speram!

– … se spera ca in acel moment se va semna acordul cu Rusia… Oare acest acord, chiar si insasi prezenta presedintelui Putin la Summit-ul de la Praga nu inseamna oare totusi ca Rusiei, chiar daca nu i se confera un drept de veto, i se va da prilejul sa participe intr-o maniera decisiva la discutiile pe marginea extinderii NATO?

– Ceea ce NATO doreste sa construiasca acum cu Rusia este un mecanism de decizie asupra unor subiecte de interes comun, dar care exclud anumite subiecte care fac parte din ceea ce este denumit „nucleul dur“ al NATO: articolul 5, structura organizatiei, extinderea. Acest lucru este exclus. Si cred ca trebuie contracarata orice speculatie privind faptul ca acest acord ar putea insemna ca Rusia va avea ceva de spus in privinta extinderii. In primul rind, as dori sa reamintesc ca procesul extinderii dateaza de mai multi ani, iar pozitia noastra a fost foarte clara in sensul ca, la Praga, vom invita citeva tari sa ni se alature. Ce gindesc rusii despre asta este treaba lor, dar asta nu va influenta decizia NATO.

– Ati spus ca mecanismul NATO – Rusia se va concentra asupra unor decizii pe subiecte de interes comun. Ce subiect mai de interes comun pentru Rusia ar fi altul decit extinderea Aliantei pina la portile Rusiei, asa cum spun de atita timp inaltii diplomati din aceasta tara?

– Subiectele de interes comun, cele care vor fi dezbatute in cadrul Consiliului NATO-Rusia, sint extrem de practice: modalitatile de lupta impotriva terorismului, cum se poate lupta impotriva primejdiei pe care o reprezinta proliferarea armelor de distrugere in masa, apoi probleme legate de modul in care se actioneaza in situatiile de urgente civile, domeniu in care NATO are o serie de experiente si competente, apoi operatiunile de pace in care s-ar putea angaja NATO si participarea Rusiei alaturi de noi in Balcani… Extinderea nu este un subiect de interes comun, ci un subiect de interes pentru NATO. Este vorba despre o decizie pe care tarile aliate pe care o iau si care le influenteaza propriul viitor. Rusia nu este membra NATO, Rusia nu si-a exprimat nici un interes in acest sens si Rusia nu are drept de decizie. Rusia poate sa aiba propria sa parere. Este privilegiul sau, dar asta nu va afecta cu nimic obiectivele urmarite de membrii Aliantei.