19.2 C
Craiova
joi, 25 iulie, 2024
Știri de ultima orăSanatateZiua Mondială a Somnului. Complicațiile cardiovasculare ale apneei în somn

Ziua Mondială a Somnului. Complicațiile cardiovasculare ale apneei în somn

La data de 15 martie 2024, la nivel internațional, este sărbătorită Ziua Mondială a Somnului. Tema propusă pentru acest an este “Echitatea în somn pentru sănătatea globală”. Somnul este esențial pentru sănătate, așa cum bine știm, iar problemele legate de afecțiunile somnului își pot spune notabil cuvântul. Un exemplu grăitor în acest sens îl constituie complicațiile cardiovasculare ale apneei în somn, ce pot fi variate și serioase.

Ce presupune apneea în somn

Medicul pneumolog cu competență în somnologie dr. Lucia Florescu menţionează că “apneea în somn sau sindromul obstructiv de apnee în somn este o tulburare de respirație legată de somn caracterizată de scăderea sau oprirea completă a fluxului de aer, în ciuda unui efort continuu de a respira. Marea majoritate a pauzelor durează între 10 și 30 de secunde, dar unele pot persista un minut sau chiar mai mult, ceea ce poate conduce la scăderi bruște ale saturației de oxigen din sânge.”

Până la 90% dintre adulții cu apnee în somn rămân nediagnosticați

Conform American Academy of Sleep Medicine, apneea în somn poate afecta între 5 și 10% din populație. Poate apărea la orice vârstă, dar prevalența crește la populația adultă și bătrână. De altfel, aproximativ 24% dintre bărbați și 9% dintre femei prezintă simptomele de respirație ale apneei în somn fără să aibă somnolență diurnă și, în plus, aproximativ 80% până la 90% dintre adulții cu apnee în somn rămân nediagnosticați.

Consecinţe ale apneei în somn

„Din cauza imposibilității pătrunderii oxigenului în organism apare hipoxemia (scăderea saturaţiei de oxigen din sânge). Prin imposibilitatea eliminării Co2 pe cale respiratorie și, compensator, încercarea de eliminare pe cale renală (sanguin), apare hipercapnia – creşterea concentraţiei de dioxid de carbon în sânge. Hipoxemia sistemică şi hipercapnia, presiunea negativă intratoracică exagerată şi trezirile repetate din somn sunt mecanismele fiziopatologice predominante ce duc la efecte acute asupra aparatului cardiovascular”, spune dr. Lucia Florescu.

Pe termen lung apar şi efecte cronice prin dereglarea sistemului nervos autonom, activarea inflamaţiei şi a stresului oxidativ cu risc de producere de ateroame, disfuncţie vasculo-endotelială, status procoagulant şi anomalii metabolice. Din cauza hipercapniei apar cefaleea matinală , nicturia, starea de oboseală până la somnolență diurnă și chiar comă hipercapnică.

Complicațiile cardiovasculare ale apneei

Apneea în somn poate duce la creșterea tensiunii arteriale, din cauza stresului repetat asupra sistemului cardiovascular în timpul episoadelor de oprire a respirației. De asemenea, poate contribui la deteriorarea vaselor de sânge, la formarea plăcilor aterosclerotice şi apariţia anginei pectorale. De asemenea, poate duce la creșterea riscului de infarct miocardic. Stresul repetat asupra inimii duce și la apariția insuficienței cardiace.

Fibrilaţia atrială, asociată cu apneea în somn

„Apneea în somn poate cauza tulburări de ritm cardiac, cum ar fi fibrilația atrială sau tahicardia ventriculară, din cauza modificărilor în aportul de oxigen și tensiunea arterială. Studiile ne arată că persoanele cu sindrom de apnee în somn sunt de patru ori mai susceptibile de a avea fibrilaţie atrială decât cele fără sindrom de apnee în somn”, menţionează medicul.
Pentru a evita moartea subită prin complicațiile cardiovasculare (Insuficiență cardiacă, HTA, aritmii severe), neurologice (AVC) precum și pentru a evita alterarea calității vieții prin toate celelalte consecințe ale ignorării bolii este necesară prezentarea la medicul somnolog .

Ai grijă de tine!

CITEŞTE ŞI: În aer nu există scaune cu rotile. Carmen Vasilescu, o tânără cu tetrapareză spastică, a sărit de patru ori cu paraşuta

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS