Ambrosia artemisiifolia (ambrosia), cunoscută cu denumirea populară de „iarba de paragină”, „iarba pârloagelor” sau „floarea pustei” este una dintre cele mai problematice „buruieni” din România, fiind recunoscută ca un declanşator de reacţii alergice în rândul tot mai multor persoane. Planta are un polen cu un caracter alergenic pronunțat şi este extrem de invazivă, explică Kevyn Ștefan Boboc, Farmacist Rezident Doctorand, lucru care face şi mai dificilă ţinerea sa sub control.
Lunile august-septembrie sunt cele mai dificile pentru persoanele sensibile la ambrozie
Planta atinge perioada de maximă polenizare în lunile august – septembrie, dar etapa se întinde până sfârșitul lui octombrie.
„Polenizarea se realizează cu ajutorul vântului prin răspândirea grăunciorilor de polen, iar o singură plantă matură poate elibera în atmosferă câteva miliarde de grăunciori de polen și până la 30.000 de semințe, care își păstrează calitățile germinative până la 40 de ani”, spune Kevyn Boboc. Iar aproximativ 30 de grăunciori de polen pe metrul cub sunt suficienți pentru a produce o reacție alergică. „În cazul persoanelor predispuse la alergii, un număr de 1-2 grăunciori de polen pe metrul cub pot produce alergii severe”, atenţionează farmacistul.
Alergia poate apărea la orice vârstă
Alergia poate apărea la toate categoriile de vârstă, transmite specialistul, însă de obicei apare după vârsta de 4 ani:
„Din practică, vă pot spune că, odată ce planta a început să înflorească, 1 din 3 pacienți se prezintă în farmacie cu simptome caracteristice de alergie. Această sensibilizare alergică se manifestă clinic frecvent ca o rinoconjunctivită (strănut, prurit nazal, obstrucție nazală, secreții nazale apoase abundente, congestie oculară, lăcrimare) sau/și simptome caracteristice astmului bronșic (tuse, dificultate în respirație, wheezing). De asemenea, alergia se poate manifesta și la nivel cutanat (urticarie, prurit generalizat) și chiar se poate ajunge până la angioedem și șoc anafilactic”.
Șocul anafilactic reprezintă o urgență medicală, are debut brusc, neașteptat, cu prognostic dramatic dacă nu se intervine rapid (decesul survine prin obstrucția căilor aeriene și colaps vascular), semnalează acesta.
Pacienții care prezintă simptomele menţionate anterior trebuie să meargă la medicul alergolog pentru a confirma diagnosticul.
Cum se gestionează alergia la ambrozie
Pentru a diminua rinoreea și congestia mucoasei nazale, respectiv lăcrimarea abundentă și iritarea mucoasei oculare, abordarea terapeutică include de obicei substanțe vasoconstrictoare locale (xilometazolină, oximetazolină, nafazolină cu și/sau în combinație cu antiinflamatoare steroidiene – betametasona, dexametasona), sub formă de spray sau picături nazale/oculare, precizează Kevyn Boboc.
De asemenea, se pot administra medicamente antialergice sistemice precum antihistaminicele H1 (loratadina, desloratadina, cetirizină), cu rolul de a diminua simptomatologia indusă de alergen. „În cazul exacerbării crizelor de astm se pot utiliza medicamente bronhodilatatoare, antileucotriene sau antiinflamatoare steroidiene, bineînțeles, sub îndrumarea medicului alergolog/pneumolog”, menţionează farmacistul.
Imunoterapia, o posibilă soluţie
Pacienții pot beneficia și de terapii care modifică cursul bolii, interferând cu mecanismele imunologice patologice care duc la dezvoltarea alergiei. Practic, organismul învaţă, treptat, să tolereze alergenul prin imunoterapie alergen-specifică.
„Acest tip de terapie se realizează sub supravegherea medicul specialist alergolog și este benefică atât pentru tratamentul rinoconjunctivitei alergice sezoniere indusă de polenuri cât și de alți agenți alergizați precum acarienii din praful de casă. Imunoterapia alergen-specifică are rolul de a reduce simptomele, a preveni exacerbările și nu în ultimul rând de a reduce farmacoterapia pe termen lung (în special corticoterapia care are reacții adverse grave dacă această clasă de medicamente este utilizată perioade lungi de timp)”, punctează Kevyn Boboc.
Cum se administrează imunoterapia
Durata acestui tip de terapie este de obicei de 3 ani și se poate realiza în două moduri:
- Administrare continuă – începe cu o perioadă de inițiere, în care se administrează săptămânal doze crescute progresiv de alergen până se ajunge la doza de întreținere, apoi rapelul se administrează la un interval de 4-8 săptămâni. Este recomandată pentru obținerea unor beneficii pe termen scurt și lung în rinita alergică sezonieră indusă de polen și cea perenă indusă de acarienii din praful de casă.
- Administrare pre/post cosezonieră recomandată pentru obținerea unor beneficii pe termen scurt în rinita alergică sezonieră indusă de polen.
În România există un preparat cu administrare orală (extract alergenic standardizat din polen de ambrozie) care se poate utiliza la adulți (la copii și adolescenți siguranța și eficacitatea preparatului nu au fost încă stabilite) în acest scop, însă costurile terapiei sunt ridicate.
Sfaturi pentru gestionarea optimă a alergiei la polenul de ambrozie
Farmacistul are câteva sfaturi care le pot fi de ajutor persoanelor cu reacţii alergice la ambrozie:
„Le recomand mereu pacienților să evite plimbările de dimineața în perioada înfloririi acestei plante deoarece s-a dovedit că dimineața nivelul de polen din aer este cel mai ridicat. De asemenea, pacienții trebuie să se asigure ca au filtre corespunzătoare la aerele condiționate (din mașină sau de acasă), și trebuie să evite pe cât posibil deschiderea ferestrelor în sezonul polinic”.
Având în vedere faptul că polenul poate fi adus în casă pe haine, păr, mâini sau chiar de către animalul de companie, farmacistul le mai recomandă pacienților să nu uite să se spele pe mâini imediat cum ajung acasă, să își schimbe hainele și să facă baie înainte de culcare.
