31.4 C
Craiova
joi, 16 septembrie, 2021
Știri de ultima orăSanatateMama si copilulAlergolog Alexandra Cârstoiu: Cum depistăm şi gestionăm alergiile alimentare la copii

Alergolog Alexandra Cârstoiu: Cum depistăm şi gestionăm alergiile alimentare la copii

Alergiile alimentare sunt din ce în ce mai frecvente în rândul copiilor şi pot debuta la vârste mici. În timp ce unele produc simptome minore, există şi cazuri în care alergia este severă şi poate chiar să pună viaţa în pericol. Putem evita apariţia alergiilor? Într-o anumită măsură, da. S-a dovedit că o dietă cât mai variată a mamei în timpul sarcinii şi a perioadei de alăptare poate reduce riscurile dezvoltării de alergii la copil. Putem vindeca alergiile? Mai degrabă vorbim de gestionarea lor şi despre cum învăţăm organismul să tolereze ceea ce i se pare periculos.

Dr. Alexandra Cârstoiu, medic alergolog, vorbeşte despre cum depistăm alergiile alimentare la copil şi care sunt următorii paşi pentru un management corect al situaţiei.

Reacţiile alergice pot fi imediate sau tardive

Alergiile alimentare la copii sunt de două feluri, precizează dr. Alexandra Cârstoiu: imediate (IgE mediate) şi non-imediate sau tardive. Acestea din urmă nu implică participarea anticorpilor de tip IgE, ci a celulelor care apără organismul.
„Alergiile imediate se manifestă prin prurit (mâncărimi), eritem, dermatită atopică, uneori dificultăţi de respiraţie şi, câteodată, din păcate, şoc anafilactic. La alergiile imediate, la câteva minute de la ingestia alimentului care conţine o proteină pe care organismul o consideră periculoasă, se secretă o cantitate mai mult sau mai puţin importantă de histamină şi copilul devine simptomatic. Se pot umfla faţa, gâtul, limba, pot apărea o erupţie cutanată, o tuse seacă, wheezing (respiraţie şuierătoare), eczeme, diaree, vărsături. Când copilul are tensiunea arterială scăzută, face tahicardie şi se cianozează (se învineţeşte – n.r.), îşi poate chiar pierde cunoştinţa, simptomele sunt deja severe şi pot ameninţa viaţa”, transmite specialistul.

Alergiile non-imediate apar mai târziu şi produc, de regulă, simptome gastrointestinale manifestate prin crampe abdominale, vărsături, flatulenţă, constipaţie.
Există şi posibilitatea ca un copil să aibă ambele tipuri de alergii. De asemenea, alergiile multiple sunt mai frecvente decât alergia la un singur tip de aliment, spune medicul.

Care sunt cele mai frecvente alergii alimentare la copii

Cele mai frecvente alergii alimentare la copii sunt la proteina din lapte de vacă. Marea majoritate scapă, cu un management corect, în jurul vârstei de 3-4 ani. Depinde de fiecare caz în parte, de cum se gestionează, de cât de devreme este diagnosticat. Copiii cu această alergie trebuie să evite consumul de lapte de vacă, medicul recomandând trecerea la formule speciale, extensiv hidrolizate.

„Dacă un copil ajunge la maturitatea imunologică şi încă manifestă această alergie la laptele de vacă, se poate face desensibilizare. La fel, în cazul în care copilul este alergic chiar la urmele de lapte din produse. Altfel, protocolul este de evitare şi introducere după un an, doi, în funcţie de stadiul imunologic, care se determină în urma unor analize specifice. La copiii până în trei ani, se fac analize de sânge, cu panel de alergeni, cu teste complexe, iar pentru cei mai mari, care pot colabora, se pot face teste cutanate”, transmite dr. Cârstoiu.

O altă alergie alimentară frecvent întâlnită la copii este alergia la ou, în special la albuş, care îi poate urmări pe copii chiar şi până la 16 ani, spune specialistul.
Arahidele, fructele cu coajă tare, soia sunt alte alergii frecvente, iar la acestea mulţi copii pot rămâne sensibili şi la vârsta adultă. Cerealele, peştele şi fructele de mare sunt, de asemenea, alimente care prezintă un risc mai mare de alergie în rândul copiilor, mai precizează alergologul.

„Managementul unei alergii alimentare începe din uter”

Conform cercetărilor, cu cât dieta unei mame este mai variată pe timpul sarcinii, cu atât copilul este mai puţin expus riscului de a dezvolta alergii. Aşadar, contrar miturilor, o femeie însărcinată nu ar trebui să stea departe de anumite alimente pentru că i-ar dăuna fătului.

„Managementul unei alergii alimentare începe din uter. S-a demonstrat că dieta unei mămici însărcinate se reflectă în viitorul copil. Este indicat ca dieta unei gravide şi a unei mame care alăptează să fie cât mai diversificată. O profilaxie se poate obţine prin alăptatul până la minim şase luni. Studiile au demonstrat că alăptarea protejează copilul. Contactul bebeluşului cu alergenii alimentari în perioada alăptării este foarte important pentru ca organismul său să recunoască antigenele şi să nu le mai considere substanţe ameninţătoare”, transmite dr. Alexandra Cârstoiu.

Cum gestionăm alergiile alimentare

Când copilul va deveni simptomatic la alimentul care îl deranjează, mama va trebui să aibă un jurnal alimentar, unde să noteze alimentul „incriminat”, timpul după care au apărut simptomele şi tipul manifestărilor, menţionează medicul.
„Ca management medicamentos, pentru simptomele minore se folosesc la scară largă antihistaminicele. În situaţiile grave, este nevoie de administrarea de adrenalină”, adaugă specialistul. Dar tratament care să vindece alergiile alimentare „există şi nu există”.

Imunoterapia orală este în continuare în curs de cercetare, dar primele date sunt încurajatoare, dovedindu-se benefică pentru câteva alimente.

În ce constă, practic, această imunoterapie orală? Alergologul explică felul în care funcţionează: „Copilului i se administrează cantităţi din alimentul respectiv, crescând doza treptat până când organismul va învăţa să îl tolereze. Dar nu este atât de simplu. Totul se face în condiţii de maximă siguranţă, cu copilul într-o unitate unde există terapie intensivă. Sperăm că ştiinţa va face progrese în acest sens cât mai curând”.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI DE ULTIMA ORĂ

Primăria Bârlad cumpără aparat de cafea de 8.000 de...

Consilierii locali din Bârlad au votat să cumpere un...

ȘTIRI GdS