Cu toate că ne petrecem o treime din viață dormind, somnul încă are multe mistere pentru noi. Oamenii de știință studiază în detaliu mecanismele somnului, dar unele dintre ele sunt mult mai complexe decât ne imaginăm.
Prin asocierea sa cu visele și anumite stări emoționale, somnul a fost adesea o sursă fertilă a miturilor.
Iată cele mai întâlnite dintre aceste mituri despre somn și explicațiile medicale pentru fiecare dintre ele.
Creierul se „oprește” în timpul somnului
Creierele nu se opresc în timpul somnului, desigur. Funcțiile importante, precum respirația, implică faptul că un creier nu se poate opri cu totul niciodată în timpul vieții. De fapt, în timpul somnului REM, când apar cele mai multe vise, activitatea noastră cerebrală este la fel ca în timpul în care suntem treji.
Când dormim, sunt multe lucruri de făcut pentru materia noastră albă și cenușie. În timpul celor trei stadii de somn non-REM și al fazei REM a somnului, creierul continuă să aibă activitate specifică. În timp ce unele regiuni cerebrale „amorțesc” în timpul somnului non-REM, altele intră în acțiune. De pildă, în timpul somnului, amigdala, care este cunoscută pentru rolul său în emoția umană, este activă.
Talamusul are o activitate extrem de interesantă în timpul somnului. Talamusul este o parte a creierului unde ajunge ceea ce ține de simțurile umane. Ceea ce vedem, auzim, simțim ajunge prima dată aici, după care semnalele senzoriale sunt trimise către cortextul cerebral, care le dă sens. În timpul somnului non-REM, talamusul este relativ liniștit. Dar în timpul somnului REM, el devine activ și trimite cortextului cerebral semnalele vizuale și auditive ale viselor noastre.
Dacă îți amintești că ai visat, înseamnă că ai dormit bine
Mulți oameni visează noapte de noapte, dar nu își amintesc ce. Most people dream every night, yet we often don’t remember them.
Doar când ne trezim în timpul sau imediat după un somn REM mai avem amintiri despre un vis.
Un studiu a relevat că persoanele care tind să își amintească visele mai des sunt cele care se trezesc mai mult în timpul nopții. Ceea ce sugerează că persoanele care își amintesc visele de peste noapte au avut un somn mai puțin liniștit decât altele. Astfel, faptul că ne amintim visele nu este un semn că am dormit bine, ci doar urmarea faptului că ne-am trezit la momentul potrivit ca să ni le amintim.
Nu trezi niciodată un somnambul
Se spune că dacă trezești un somnambul, acesta poate face atac de cord. Fals. Totuși, dacă se întâmplă să trezim un somnambul, e posibil ca acesta să fie confuz și, uneori, să devină agitat. Unele persoane care suferă de somnambulism și sunt trezite în timpul unui astfel de episod pot deveni chiar agresive, așa că este bine să fim precauți dacă îi trezim.
Cel mai important este să ne asigurăm ca, în timpul acestui episod, persoana care suferă de somnambulism să nu se rănească. Și în niciun caz nu trebuie să țipăm la ea sau să o bruscăm.
Alcoolul garantează un somn mai bun
Alcoolul ne face să adormim mai repede, iar cineva care a consumat alcool poate să se și trezească mai greu. De aceea, unii oameni consideră că are un impact pozitiv asupra somnului. Nimic mai fals. Calitatea somnului sub influența alcoolului este mai proastă decât atunci când nu consumăm alcool.
Un studiu care a aprofundat legăturile dintre alcool și somn arată prevalența tulburărilor de somn în rândul consumatorilor de alcool cu rate de insomnie clinică între 35 și 70%.
Așadar, chiar dacă alcoolul te face să adormi mai repede, nu te vei trezi la fel de odihnit ca după un somn în lipsa acestuia.
Mâncărurile și somnul
Dacă mâncăm prea mult înainte de somn, putem avea indigestie sau arsuri, care ne pot altera somnul.
Iar dacă somnul e deranjat de tulburările de tranzit, ne vom trezi mai des și ne vom aminti, probabil, mai mult din visele noastre. Dacă avem un stomac deranjat, aceste vise au șanse mai mari să se transforme în coșmaruri.
În plus, dacă mâncăm mâncăruri bogate în carbohidrați, putem avea transpirări nocturne, deoarece corpul nostru generează căldură în timp ce metabolizează mâncarea.
