Acasă Actualitate Interviu Adina Turcu, managerul Spitalului „Victor Babeş“ Craiova: „Secţiile de copii s-au bucurat...

Adina Turcu, managerul Spitalului „Victor Babeş“ Craiova: „Secţiile de copii s-au bucurat de cele mai multe investiţii“

-

Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș“ din Craiova este o unitate sanitară de referinţă pentru pacienţii din întreaga Oltenie. Anul trecut, aici au fost trataţi 12.500 de pacienţi în spitalizare continuă şi 10.500 în spitalizare de zi.

Îmbunătăţirea condiţiilor în care sunt internaţi pacienții, dotările cu aparatură medicală modernă, precum și punerea în funcțiune a Secției de Terapie Intensivă au fost principalele provocări din ultimul an pentru conducerea spitalului.

Adina Turcu, managerul acestei instituţii, spune că prin aceste investiţii s-a reușit o creștere semnificativă a calităţii actului medical. Mai sunt însă multe proiecte în desfăşurare atât în privința infrastructurii, cât și a dotărilor.

Gazeta de Sud: Cum este structurat Spitalul Cli­­nic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș“ din Craiova?
Adina Turcu:
Este un spital de monospecialitate, fiind structurat doar pe secţii de boli infecţioase şi secţii de pneumoftiziologie. Se adresează şi adulţilor, şi copiilor, astfel încât avem o activitate desfăşurată pe fiecare nivel: Boli infecţioase adulţi – 2 secţii, Boli infecţioase copii – o secţie, Pneumoftiziologie copii – o secţie, Pneumoftiziologie adulţi – 2 secţii. Mai desfăşurăm o activitate legată de ambulatoriu – Pneumoftiziologie, în Dispensarul TBC.

Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș“ din Craiova este o unitate sanitară de referinţă pentru pacienţii din întreaga Oltenie

Avem 435 de paturi, dintre care 410 spitalizare continuă şi 25 spitalizare de zi.
În secţiile spitalului îşi desfăşoară activitatea trei programe naţionale de sănătate, finanţate de Ministerul Sănătăţii. Unul dintre acestea este Programul Naţional de HIV. Noi fiind centru regional de HIV, coordonăm trei judeţe, și avem în tratament 590 de pacienţi, 260 doar în judeţul Dolj.

Prin Programul Naţional de Tuberculoză, desfăşurat prin Dispensarul TBC, avem 455 de pacienţi. Dispensarul TBC beneficiază de un laborator de analize medicale care a fost dotat de Ministerul Sănătăţii, la standarde europene. Tot în Dispensarul TBC, avem un colectiv medical care s-a implicat foarte mult şi a reuşit să ne aducă într-un proiect european de fonduri europene, care se desfăşoară cu Institutul Marius Nasta şi care se referă la testarea calităţii vieţii pacienţilor cu tuberculoză.

Secţia de ATI, funcţională din 2018

GdS: Cum sunt structurate secţiile de boli infecţioase?
A.T.:
În ceea ce priveşte secţiile de boli infecţioase, au câte 65 de paturi fiecare secţie de adulţi, 75 de paturi în secţia de boli infecţioase copii şi 25 de paturi de însoţitori, pentru mame. Secţiile de boli infecţioase deservesc o regiune, motiv pentru care a fost nevoie de introducerea Secţiei de ATI în structura spitalului.

În Secţia de ATI funcţionează zece paturi, care deservesc cele cinci judeţe aferente Olteniei. Am avut o tentativă în 2013 de a începe funcţionarea secţiei, ea fiind dotată printr-un proiect prin Banca Mondială, realizat de prof. Streinu Cercel la nivelul Ministerului Sănătăţii, în care a fost cooptat şi spitalul nostru.

Aveam dotarea, dar secţia nu funcţiona. În anul 2013 a funcţionat aproximativ trei luni, cu finanţare de la spital. Nu ne ne-a reuşit pentru că o secţie de terapie intensivă presupune medicaţie de altă generaţie, materiale sanitare care sunt foarte scumpe, şi am suspendat activitatea. Din noiembrie 2017 avem doi medici ai noştri şi cochetam cu ideea să funcţioneze Terapia Intensivă.

În aprilie 2018 am reuşit, prin ordinul ministrului sănătăţii, să fie introdus în Programul Naţional şi cel de-al treilea program, Acţiuni Prioritare ATI, şi funcţionează cu finanţare separată de la Ministerul Sănătăţii. Aceasta îşi desfăşoare activitatea în condiţii normale. Astfel, putem scoate de sub presiunea numărului de pacienţi Spitalul Judeţean, iar cei cu boli infecţioase sunt trataţi la noi.

„Nu este uşor să colaborezi cu un institut situat la 250 km depărtare“

GdS: Cum v-aţi descurcat în lipsa Secţiei de ATI ?
A.T.:
Spitalul Judeţean este un spital cu adresabilitate foarte mare. Un pacient care vine din zona Spitalului de Boli Infecţioase, indiferent că are terapie de boli infecţioase sau terapie de pneumoftiziologie, necesită suspendarea activităţii unui salon din terapie şi atunci ne izbeam de acest zid. Bolile pe care noi le tratăm sunt majoritatea cu transmitere aerogenă, motiv pentru care nici nu puteam să impunem prea mari pretenţii SJU. Atunci când ni se spunea că nu îl pot primi, colaboram cu Institutul Matei Balş şi cu Institutul Marius Nasta din Bucureşti. Nu este însă uşor să colaborezi cu un institut situat la 250 km depărtare. La ora actuală, transferăm pacienţi doar în stare critică, nefiind cu mult sub nivelul institutelor din Capitală.

„Ne pregătim să acredităm o unitate de transfuzii sanguine“

GdS: În afară de dotări, echipa medicală este completă pentru Secţia ATI?
A.T.:
Există o echipă medicală pregătită, ba, mai mult, ne pregătim să acredităm o unitate de transfuzii sanguine. În acest sens am trimis doi medici din laborator şi asistente la specializare. Cât de curând va funcţiona acolo şi o unitate de transfuzii sanguine, aceasta fiind o altă prioritate. Este singurul lucru pe care nu îl putem realiza aici, iar pacienţii trebuie redirecţionaţi şi transfuzaţi în altă parte.

„Încercăm să facem cât mai plăcută şederea pacienţilor“

GdS: S-au făcut mulţi paşi în dezvoltarea acestui spital, iar cele mai recente sunt investiţiile în secţiile pentru copii. În ce constau acestea?
A.T.:
Ţinta pe care ne-am propus-o a fost să aducem normalitatea în curtea spitalului, să încercăm să facem cât mai plăcută şederea pacienţilor.

Saloanele de copii de la etajul cinci au fost modernizate (Foto: Claudiu Tudor)

Am acordat foarte multă atenţie copiilor, iar secţiile de copii s-au bucurat de cele mai multe investiţii pe care le-a făcut spitalul. Acestea sunt dotate cu tot ce este nevoie pentru a trata un caz acut. Au în fiecare salon un buton de apel de asistentă, au o consolă deasupra patului în care se poate face şi aspiraţie pentru secreţiile bronşice şi poate fi administrat copiilor şi oxigen. Totodată, secţiile de copii sunt dotate cu un ecograf. În altă ordine de idei, ne-am preocupat şi de celelalte clădiri.

Cel mai rău a fost sistemul pavilionar unde îşi desfăşoară activitatea Secţiile de Pneumoftiziologie, unde în 2013 încă aveam sobe pe gaz. Am reuşit să le modernizăm, avem centrale pe fiecare clădire în parte, le-am adus la stadiul de normalitate.

Cea mai mare adresabilitate, la secţiile de copii

GdS: Câţi copii sunt internaţi lunar în spital?
A.T.:
Secţiile sunt grupate în funcţie de vârstă. Grupa de la 0 la 7 ani este la un etaj, iar grupa de la 7 la 14 ani este pe celălalt etaj. Ele sunt grupate şi în funcţie de patologii. Lunar externăm între 380 şi 420 de copii. Sunt secţiile cu cea mai mare adresabilitate din spital.

GdS: Care este patologia pacienţilor care se adresează spitalului?
A.T.:
Vara, adresabilitatea este mai scăzută pentru că este suspendată activitatea şcolară. Bolile de vară sunt în special gastroenterocolitele. În ceea ce priveşte restul anului, majoritatea sunt boli cu transmitere aerogenă, precum hepatitele, scarlatina, varicela.

Investiţii masive în aparatură

GdS: Cu ce fonduri aţi reuşit să faceţi investiţiile în spital?
A.T.:
Ce am realizat la nivelul spitalului provine în proporţie de 90 la sută din fondurile alocate de Primăria Craiova. Am primit însă şi câteva finanţări de la Ministerul Sănătăţii (MS). Este vorba de aparatul de radiologie, care deserveşte toate cele trei Secţii de Pneumoftiziologie şi dispensarul.

Tot de la MS am primit nişte aparate pentru recuperarea respiratorie, care este foarte importantă pentru pacienţii de tuberculoză, un bodypletismograf şi nişte spirometre.

Anul acesta, suntem în curs de realizare a documentelor pentru o finanţare pentru un CT pentru că este foarte greu să transferăm pacienţii dintr-o parte într-alta. Primăria ne-a acordat o cofinanţare de 20 la sută, restul urmând a fi acoperit de MS.

Tot anul acesta, Primăria Craiova ne-a alocat fonduri pentru un studiu de fezabilitate pentru un minispital cu o amprentă de 600 mp. Este un imobil P4 care va veni în continuarea laturii paralele cu Calea Bucureşti, astfel încât la nivelul fiecărui etaj să putem face accesul şi cu celalaltă clădire pe care o avem în dotare. Acum trebuie să punem pe SEAP studiul de fezabilitate pentru realizarea clădirii.

„Incidenţa tuberculozei a scăzut“

GdS: Ce ar mai fi de făcut pentru pacienţii care ajung în Secţiile de Pneumoftiziologie?
A.T.:
Dat fiind faptul că incidenţa tuberculozei a scăzut şi a crescut adresabilitatea pe bolile acute pneumologice, am modificat puţin structura spitalului.

La începutul acestui an, am informat ministrul sănătăţii că paturile pentru pacienţii de tuberculoză pe care le aveam erau foarte multe ca număr şi nu puteam face o rată de utilizare a lor aşa cum ar fi trebuit.

Am convenit cu reprezentanţii MS să modificăm structura. Astfel, dacă înainte erau 45 de paturi de tuberculoză şi 30 de pneumologie, acum va fi invers. În acest sens, ne-am organizat şi pe clădiri. Avem o clădire în care îşi desfăşoară activitatea cele două secţii de tuberculoză, iar celelalte două au rămas de pneumologie. Am început să renovăm şi acolo. În câteva săptămâni vom inaugura o secţie de pneumologie. Am reuşit să schimbăm tot mobilierul, iar anul acesta am dotat cu instalaţii de climatizare clădirile de pneumologie.

Anul acesta am reuşit să renovăm şi farmacia, unde acum avem spaţii compartimentate pe măsura rigorilor pe care le impune UE.

Peste 20.000 de pacienți, tratați anul trecut la „Victor Babeş“

GdS: Există şi un compartiment de urgenţă în cadrul spitalului?
A.T.:
Spitalul având, ca şi structură, cameră de gardă, nu unitate de primiri urgenţă, ni se adresează doar pacienţii cu trimitere. Anul trecut, am tratat 12.500 de pacienţi în secţiile de internare continuă şi 10.500 în cele de spitalizare de zi. Mai avem în structură şi Compartimentul de antirabic. Oamenii trebuie să se adreseze Spitalului „Victor Babeş“, pentru a fi vaccinaţi. Nu avem însă o latură chirurgicală, iar pentru acest lucru, pacienţii trebuie transferaţi la Spitalul Judeţean.

„În spatele oricărui lucru făcut în spital se află foarte multă muncă“

GdS. Aveţi un mesaj pentru pacienţi?
A.T.:
Oricare dintre noi putem fi pacienţi în orice clipă. În spatele oricărui lucru făcut în acest spital se află foarte multă muncă şi foarte multe eforturi financiare, iar mesajul ar fi să ne pese! Dacă ne pasă de ceea ce se întâmplă în jur, ne va fi bine tuturor.

ȘTIRI VIDEO GdS

Liberalii depun plângere împotriva Olguţei Vasilescu pentru afirmaţii „antisemite“

Liberalii doljeni au taxat-o dur pe Olguţa Vasilescu pentru ultimele declaraţii ale acesteia despre preşedintele Klaus Iohannis, considerându-le „antisemite“. Vasilescu a scris...