Cancerul bronhopulmonar este singurul tip de cancer cu mortalitatea în creștere, rata deceselor crescând în rândul persoanelor cu vârsta sub 65 de ani. În plus, 70% dintre pacienţii nou diagnosticaţi cu cancer de plămâni se află în stadiul 4.

Conf. univ. dr. Alin Demetrian, șeful Clinicii de Chirurgie Toracică din cadrul SJU, trage un semnal de alarmă: peste 90 de cazuri de cancer bronhopulmonar sunt depistate lunar la Craiova Lunar. Medicii din Oltenia încearcă să găsească soluţii şi se vor reuni pe 6 şi 7 septembrie la Drobeta Turnu Severin pentru a face echipă în lupta cu acest tip de cancer. Conf. univ. dr. Alin Demetrian, președintele Asociației de Chirurgie Toracică Modernă din Craiova, spune că o radiografie pulmonară, cerută de un medic de familie la momentul oportun, ar însemna depistarea unor tumori în stadiile incipiente ale bolii.

GdS: Câţi pacienţi se adresează lunar Clinicii de Chirurgie Toracică a SJU Craiova şi care sunt cele mai frecvente patologii?
Alin Demetrian: Fiind singura clinică universitară din Oltenia, la noi ajung cele mai grave cazuri. Sunt cinci judeţe pe care le deservim – Dolj, Mehedinţi, Vâlcea, Gorj şi Olt – şi din toate colţurile acestor judeţe vin pacienţi cu boli grave, în special pulmonare. Patologia este destul de amplă în chirurgia toracică. Adresabilitatea este foarte mare. Avem peste 120 – 130 de cazuri în fiecare lună, în jur de 1.000 de operaţii cu anestezie generală pe an. Facem multe intervenţii şi de chirurgie minim invazivă, care se adaugă la acest număr de cazuri, plus gesturile mărunte de chirurgie toracică, de la puncţii pleurale până la drenaje pleurale, implantat camere pentru chimioterapie, o mulţime de lucruri pe care le facem în regim de spitalizare de zi.

„Ne ocupăm cu cel mai frecvent cancer la nivel mondial şi naţional“

GdS: Care sunt cele mai frecvente boli ale plămânului?
A.D.:
Din păcate, ne ocupăm cu cel mai frecvent cancer la nivel mondial şi naţional. Cancerul bronhopulmonar este pe primul loc la bărbaţi şi tinde să ajungă pe primul loc şi la femei. Acest lucru se întâmplă, de cele mai multe ori, din cauza fumatului. Aceasta este marea adresabilitate a clinicii, cancerul bronhopulmonar. Este şi motivul pentru care, în urmă cu cinci ani, am iniţiat un proiect al unei conferinţe regionale, care se află deja la cincea ediţie, Conferința de Cancer Bronhopulmonar, care anul acesta se va desfășura pe 6 şi 7 septembrie la Turnu Severin. Ne vom întâlni cu medici de familie, pneumologi, radiologi, oncologi, chirurgi toracici, şi vom dezbate tot ce este actual în patologia cancerului bronhopulmonar. În afară de cancer bronhopulmonar, suntem şi spital de urgenţă şi deservim numeroase cazuri de traumatologie, tot ce înseamnă accidente rutiere, agresiuni.

„Fumatul a fost scos din restaurante, dar a rămas în spitale“

GdS: De ce a crescut incidenţa cancerului pulmonar?
A.D.:
Incidenţa cancerului este în creştere pentru că tot mai mulţi pacienţi fumează. Din păcate, fumează şi cadrele medicale. Acesta este unul din marile mele ofuri. Fumatul a fost scos din restaurante, dar a rămas în spitale. Este ruşinos pentru breasla medicală, dar încă se fumează în spital. Fumează de la pacientul internat până la brancardieri şi chiar medici. Pacientul cu cancer bronhopulmonar vine, de cele mai multe ori, în faze avansate ale bolii pentru că este un cancer care nu doare. Pacientul îl poate duce ani de zile pe picioare şi ajunge la medic doar atunci când expectorează masiv sânge. De multe ori, misiunea noastră de chirurgi toracici se limitează la a face o biopsie pentru ca pacienţii să ajungă apoi la oncologii care să îi trateze prin chimioterapie. În medie, avem peste 80 – 90 de cazuri de cancer bronhopulmonar pe lună.

„Militez pentru o radiografie pulmonară“

GdS: Cât de important ar fi ca pacieţii să ajungă la timp la medic?
A.D.:
Dacă ar veni mai devreme, am putea să îi operăm radical de la bun început, având o şansă mult mai mare de supravieţuire. A ajunge la timp la medic înseamnă o şansă în plus pentru un tratament curativ. Prin Conferința de Cancer Bronhopulmonar încercăm să îi convingem pe medicii de familie şi să îi determinăm să investigheze pacienţii la prima suspiciune.

Aproximativ 90 de pacienţi care ajung în Clinica de Chirurgie Toracică din cadrul Spitalului Județean de Urgență (SJU) Craiova

Din păcate, nu există un program de screening la nivel naţional pentru cancerul bronhopulmonar, nici la nivel european sau internaţional nu sunt foarte multe programe pentru că sunt prea scumpe. În plus, trebuie să se adreseze strict pacienţilor la risc, peste 50 – 60 de ani, fumători sau foşti fumători.

Investigaţia de bază pentru acest screening ar fi computer tomografia, dar aceasta este o investigaţie scumpă la noi, nu este disponibilă în toate locurile şi – la nivel internaţional s-a constatat acest lucru – există o mulţime de cazuri fals pozitive depistate la acest screening prin computer tomografie. Eu militez, în cadrul acestei conferinţe, pentru un screening grosier, care înseamnă o banală radiografie pulmonară. O radiografie pulmonară, cerută de un medic de familie la momentul oportun, ar însemna depistarea unor tumori măcar în stadiile 1, 2, poate chiar 3 A, stadiile operabile. Ar însemna enorm pentru noi şi militez mereu măcar pentru această investigaţie de bază, o radiografie pulmonară.

„Nu s-a întâmplat să depistăm cancere în fază incipientă la Craiova“

GdS: Care sunt semnele care ar trebui să ne îngrijoreze?
A.D.:
Semnele sunt minore, de la o tuse care persistă până la minime firicele de sânge ce apar în salivă. Uneori, chiar o răguşeală poate să indice un cancer bronhopulmonar. Dacă medicul de familie ştie să simtă aceste semne rapid, el poate să prescrie o radiografie pulmonară, după care, la cea mai mică suspiciune radiologică, să îl trimită la un chirurg toracic care să completeze investigaţiile.

Dacă pacientul ajunge la noi în această fază a bolii, se poate interveni chirurgical. Noi facem rezecţii pulmonare, de cele mai multe ori reglate, lobectomii, pneumectomii sau chiar segmentectomii, în cancerele în fază incipientă, dar nu mi s-a întâmplat să depistăm astfel de cancere în fază incipientă, din păcate, la Craiova. La noi, vin în fază avansată şi nu putem face mare lucru.
Rezecăm zona împreună cu lobul respectiv, uneori chiar cu plămânul întreg, şi pacientul urmează după aceea câteva şedinţe de chimioterapie dacă oncologul consideră necesar.

„Pacienţii care au şansa să fie operaţi într-o fază operabilă pot să trăiască mulţi ani“

GdS: Care sunt şansele de supravieţuire în cazul pacienţilor operaţi la timp?
A.D.:
Supravieţiurea în cazurile operabile este destul de bună. Pe puţinii pacienţi pe care reuşim să îi operăm obţinem supravieţuiri mai mult decât rezonabile. Am pacienţi care trăiesc de zece ani cu un singur plămân. Pacienţii care au şansa să fie operaţi într-o fază operabilă pot să trăiască mulţi ani. Partea cea mai urătâ este când vine un pacient cu o tumoră depăşită chirurgical. (…) Din păcate, misiunea noastră în aceste cazuri se rezumă doar la a biopsia aceste tumori şi a-l trimite rapid la oncologie şi încercăm să facem lucrurile acestea cât de repede se poate.

Pentru pacienţi, am pus la cale o comisie multidisciplinară de patologie toracică, în care ne întâlnim şi dezbatem majoritatea cazurilor nou-apărute şi discutăm ce este mai bine pentru fiecare şi stabilim o cale personalizată pentru diagnosticul şi tratamentul patologiei respective.

„Tot ceea ce inhalăm şi nu este aer curat poate conduce la cancerul bronhopulmonar“

GdS: În afară de fumători, mai există şi alte categorii de risc pentru cancerul bronhopulmonar?
A.D.:
Mai există categorii profesionale care sunt destul de expuse. Am avut în ultimii ani pacienţi care nu fumează, dar care fac cancer bronhopulmonar. Am constatat că aceştia fac parte din categorii profesionale care au de-a face cu noxe la care noi, ceilalţi, nu prea suntem supuşi. Am întâlnit cancer bronhopulmonar la foarte multe lucrătoare din tricotaje, în cazul celor care lucrează cu mult rumeguş, cu praf, cei din morărit şi panificaţie, cofetari, patiseri, morari, cei care lucrează în construcţii. Tot ceea ce inhalăm şi nu este aer curat poate conduce la cancerul bronhopulmonar. Oamenii se pot proteja prin măşti, important este ca în plămâni să ajungă aer curat. Sunt pacienţi peste 50 de ani cei care fac cancer bronhopulmonar, deşi am avut surpriza să găsim şi la categorii mai tinere.

„În cancerul bronhopulmonar, transplantul pulmonar nu are nici un rol“

GdS: În ceea ce priveşte fumatul, ne putem considera protejaţi dacă renunţăm la acest viciu?
A.D.:
Cei care renunţă la fumat pot să ajungă la riscul de cancer al unui nefumător după 15 ani de completă abstinenţă. Nu există fumez puţin, sau la ocazie, există doar fumători sau nefumători. Sunt total împotriva fumatului.
GdS: Ţara noastră a semnat un contract cu Ungaria pentru transplantul de plămâni, care în acest moment se face într-un singur centru la noi în ţară. Cât de benefic este acest acord şi câţi oameni ar avea nevoie de transplant?
A.D.:
Este un acord foarte bun, dar nu are legătură cu cancerul bronhopulmonar. Sunt foarte mulţi pacienţi care vin cu tumori inoperabile şi întreabă dacă nu ar putea face un transplant pulmonar. În cancerul bronhopulmonar, transplantul pulmonar nu are nici un rol. El funcţionează în alte afecţiuni. (…) Acordul cu Ungaria este foarte bun, se poate ajunge acolo în câteva ore şi sunt 10 -20 de pacienţi pe an care ar putea fi salvaţi.

Ustensile vitale pentru pacienţi, achiziţionate de medici

GdS: De ce ar mai avea nevoie clinica din Craiova pentru a salva cât mai mulţi pacienţi?
A.D.:
Are nevoie de lucruri simple, dar care uneori pot să fie de negăsit sau greu de achiziţionat. Sunt lucruri mărunte, care pot ajuta pacienţi. Avem o Asociaţie pentru Chirurgie Toracică Modernă în Craiova, funcţionează de doi ani şi încercăm să atragem nişte fonduri prin acel Formular 230 – şi noi donăm acel procent din impozitul pe venit către această Asociaţie – şi din puţinii bani pe care îi avem putem să cumpărăm diverse dispozitive clinică. Am achiziţionat numeroase dispozitive şi, de asemenea, cumpărăm ustensile care ne trebuie pentru pacienţii noştri. (…) Nu de puţine ori, pacienţii au vrut să doneze bani către această Asociaţie, fonduri care se întorc strict la pacienţii din Clinică. Facem acest lucru pentru a suplimenta lipsurile din sistem. (…) Sunt dispozitive care scurtează timpii operatori şi asigură un plus de siguranţă pentru pacient şi rapiditate în actul operator. Sunt nişte dispozitive scumpe, pe care reuşim să le achiziţionăm şi prin intermediul Asociaţiei pentru Chirurgie Toracică Modernă în Craiova.

„Suntem singura Universitate din ţară unde cursul de chirurgie toracică este obligatoriu“

GdS: Este greu de practicat această specialitate, de chirurgie toracică?
A.D.:
Este o specialitate frumoasă. În ţară sunt, la ora actuală, mai puţin de 100 de chirurgi toracici, este o chirurgie de nişă, dar o chirurgie care se ocupă de cel mai frecvent cancer. Este şi motivul pentru care în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova am introdus, de 3 – 4 ani, disciplina de chirurgie toracică drept disciplină obligatorie. Conducerea Universităţii a înţeles gravitatea bolilor pulmonare şi necesitatea ca orice student la Medicină să treacă obligatoriu printr-un stadiu de chirurgie toracică. Azi suntem singura Universitate din ţară unde cursul de chirurgie toracică este obligatoriu.

„Am încercat să inventez un sistem reutilizabil pentru pacienţii care sunt drenaţi“

GdS: Ştim că aţi fost premiat pentru invenţia unui instrument medical – esotraheoscop. Cum v-a venit ideea realizării acestui instrument şi ce alte proiecte mai aveţi?
A.D.:
E o idee care a stat în mintea mea vreme de cel puţin şase ani, până când l-am întâlnit pe profesorul Augustin Semenescu, de la Universitatea Politehnică din Bucureşti. El m-a ajutat să transform într-un brevet de invenţie o idee pe care nu am ştiut să o pun pe hârtie fără ajutorul dumnealui.

Este unul dintre brevete, mai am un altul legat de un sistem reutilizabil de drenaj pleural pentru că militez şi pentru partea ecologică a medicinei. Medicina este un mare producător de deşeuri medicale şi am încercat să inventez pentru pacienţii noştri care sunt drenaţi de cele mai multe ori pe tot parcursul internării un sistem reutilizabil. Este un alt brevet de invenţie pe care l-am depus şi este în curs de apariţie şi a fost şi el foarte apreciat.

E o manieră de a încărca mai puţin planeta cu deşeuri medicale, care sunt mai cumplite decât multe alte deşeuri. (…) E foarte greu să distrugi ceea ce scoţi bolnav de la un pacient, de multe ori sunt cantităţi uriaşe de lichid în fiecare zi, şi am încercat să inventez un dispozitiv care să fie reutilizabil, astfel încât să arunci doar conţinutul acelui recipient, aşa cum prevede legislaţia, dar fără să te încarci cu plasticul din jurul lui.

Toate dispozitivele de pe piaţă de la momentul actual sunt gândite în ideea unicii utilizări. (…) Spre bucuria mea, cel mai bine cotat articol al meu din întreaga carieră nu este unul legat de o temă chirurgicală, ci acest articol legat de reutilizarea unui sistem de drenaj pe considerente ecologice şi a fost publicat într-o revistă din Occident.

Monica Stuparu
Lucrează din 1998 la Gazeta de Sud şi consideră că unul dintre secretele reuşitei în acest domeniu este seriozitatea. E o persoană deschisă la ceea ce este nou, iar cea mai recentă provocare este să descopere tot ce se întâmplă în sistemul medical din Oltenia şi să ofere cititorilor informaţii corecte şi echidistante.