Alergia la copii e o problemă cu care se confruntă tot mai mulți părinți, alergiile la mâncare, în special, fiind în creștere. Cei mai afectați sunt copiii de vârstă preșcolară, care, în general, fac alergie la produse alimentare precum ouăle, laptele, grâul și soia. În prezent, cercetătorii testează diverse tratamente pentru a desensibiliza copiii la acești alergeni.

Pentru părinți, alergia copiilor e îngrijorătoare și e important să știe ce pot face pentru a reduce riscul celor mici de a face alergii, spun specialiştii de la clicksanatate.ro. În primul rând, e bine de știut că o reacție alergică apare atunci când sistemul imunitar atacă o proteină din mâncare pe care o confundă cu o amenințare la adresa organismului. Simptomele includ umflarea și mâncărimi ale buzelor, gâtului, feței sau gâtului, respirație îngreunată, greață sau vărsături. O alergie severă poate pune viața în pericol. Din acest motiv, e important ca diagnosticul să fie pus de medic, pentru ca părinții să știe ce alimente trebuie să evite să le dea copiilor. Singurul mod de a preveni o alergie este să se evite complet ingredientul respectiv și toate produsele care îl conțin.
Alergia la mâncare, în cazul copiilor, este dată în proporție de 90% de lapte, ouă, grâu, soia, arahide, nuci, pește și crustacee. În timp ce alergia la ouă, lapte și soia poate fi depășită odată cu înaintarea în vârstă, celelalte tind să rămână de-a lungul vieții.

Hrănirea copilului la sân scade incidența apariției dermatitei atopice

În prezent, nu există o soluție clară pentru prevenirea tuturor alergiilor. Totuși, e recomandat ca în primii ani ai copilului părinții să fie extrem de atenți la alimentația acestuia. Hrănirea copilului la sân în primele şase luni de viață scade incidența apariției dermatitei atopice și a alergiei la laptele de vacă. E posibil ca renunțarea la pește și arahide în timpul sarcinii să prevină apariția alergiilor la aceste alimente, dar încă nu există suficiente dovezi științifice.
Riscul de alergie nu scade dacă părinții amână introducerea alimentelor solide în alimentația copilului mai târziu de vârsta de şase luni. Medicii spun că diversificarea trebuie făcută treptat, începând cu fructe și legume, pe care organismul le tolerează ușor. De asemenea, este bine să i se ofere copilului alimente cât mai naturale, fără arome artificiale, conservanți și coloranți. În cazul în care medicul diagnostichează copilul ca având alergie la anumite alimente, e important să i se ofere acestuia înlocuitori, pentru a beneficia de toate nutrimentele necesare dezvoltării armonioase.
Atenție, alergia nu trebuie confundată cu intoleranța alimentară. Comparativ cu alergia alimentară, intoleranţa la unele alimente este însoţită în special de simptome digestive, cum sunt acumularea de gaze în stomac, balonarea, diareea şi crampele abdominale. Cu toate acestea, intoleranţa alimentară, deşi este neplăcută, nu este aşa de periculoasă precum este alergia, care poate provoca şoc anafilactic.

Monica Stuparu
Lucrează din 1998 la Gazeta de Sud şi consideră că unul dintre secretele reuşitei în acest domeniu este seriozitatea. E o persoană deschisă la ceea ce este nou, iar cea mai recentă provocare este să descopere tot ce se întâmplă în sistemul medical din Oltenia şi să ofere cititorilor informaţii corecte şi echidistante.