Medicii atrag atenția și spun că gripa nu se tratează cu antibiotice. Prescrierea antibioticului este specifică pentru fiecare pacient în parte, trebuie ţinut cont de tipul de infecţie, de sensibilitatea germenului la medicament, distribuţia acestuia în organism, efectele adverse, toxicitatea şi gravitatea infecţiei.

Antibioticele tratează numai infecții bacteriene. Dacă ai o infecție virală, cum este gripa, ele nu te vor ajuta, dimpotrivă. Gripa şi răceala sunt infecţii peste care antibioticele nu ne ajută să trecem. Aceste două boli sunt cauzate de virusuri, nu de bacterii, iar virusurile nu sunt distruse de antibiotice. Te vei simți mult mai bine dacă bei mai multe lichide, te odihneşti suficient şi foloseşti medicamente care elimină simptomele.
Conform datelor Institutului Naţional de Sănătate Publică, la nivel naţional, până la data de 18 noiembrie 2018, au fost confirmate opt cazuri de gripă. Până în acest moment nu a fost confirmat nici un caz de gripă în Dolj.

Cauzele apariţiei răcelii sau gripei

Oboseala şi slăbiciunea generală a organismului sunt o poartă deschisă pentru acest tip de boală.
Răceala este o inflamaţie virală care afectează căile respiratorii superioare. Asemenea rinitei, răceala este responsabilă de inflamaţia mucoasei nazale, care poate provoca scurgeri, uneori foarte jenante.
Virusurile se transmit prin picături de salivă expulzate în timpul tusei sau printr-un contact apropiat cu o persoană contagioasă. Copiii sunt mai expuşi, datorită imaturităţii sistemului lor imunitar şi vieţii lor în colectivitate (şcoală), care favorizează transmiterea virusurilor.

Ce e bine să faci

Cel mai bine este să te odihneşti, să stai la căldură şi în pat, dacă este posibil. Medicamentele împotriva febrei sunt de evitat, întrucât stopează procesul febril, indispensabil pentru lupta împotriva infecţiei. Antibioticele nu au, din păcate, efect asupra virusurilor. În schimb, au un efect negativ asupra organismului tău.

De ce avem nevoie de antibiotice?

În general, tratamentul cu antibiotice este administrat cu scopul distrugerii bacteriilor nocive ce atacă corpul, însă, din cauza modului în care acţionează, acestea afectează întreg spectrul de bacterii prezente în organism, inclusiv cele benefice de la nivelul florei intestinale.
Deşi antibioticele sunt privite ca fiind o soluţie rapidă în cazul problemelor medicale persistente, administrate în mod recurent sporesc rezistenţa corpului la infecţii şi scad în timp eficienţa altor tratamente.
Infecţiile pot fi produse de bacterii, fungi, virusuri.
Antiobioticele le tratează doar pe cele produse de bacterii. Bolile precum gripa, răceala, bronşita sunt cauzate de virusuri, situaţii în care antibioticul este inutil, poate chiar dăunător. De asemenea, febra mare asociată unor afecţiuni nu indică neapărat o infecţie bacteriană. Antibioticul nu previne infecţiile, însă poate fi prescris de către medic cu acest scop înainte sau după o intervenţie chirurgicală.

Administrarea corectă a antibioticului

În general, administrarea corectă a antibioticelor este pe stomacul gol, cu o cantitate suficientă de apă. Există însă şi excepţii, vorbim aici de pacienţii cu probleme gastrice, care trebuie să ceară sfatul farmacistului în această privinţă. Pentru un efect optim, trebuie respectat modul de administrare prescris de către medic. Ne referim la doză, intervalul orar dintre administrări şi durata tratamentului.

Contraindicaţii ale administrării de antibiotice

Principala contraindicaţie a unui antibiotic este apariţia în istoricul pacientului a unei reacţii alergice la substanţa activă sau excipienţi. Riscul incidenţei unei alergii este mai mare în cazul copiilor sub un an, a pacienţilor care suferă de astm, febra fânului sau eczemă.

Rezistența la antibiotice

Românii au o tradiție în a lua antibiotice cu pumnul. „Până la apariția unor noi clase de antibiotice, care să se adreseze bacteriilor rezistente, ceea ce oricum va dura câţiva ani de acum înainte, trebuie respectate câteva condiţii: administrarea antibioticelor, dar cu prescriere din partea medicului şi conform antibiogramei, respectarea cu stricteţe a dozei de antibiotic şi a duratei tratamentului (de multe ori, tratamentul este întrerupt după cinci zile, ceea ce favorizează apariţia rezistenţei la antibiotice). Controlul prescrierii şi al eliberării de antibiotice poate fi făcut relativ simplu acum, când există sisteme informatice care conectează medicii, farmaciile şi casele de asigurări. În ceea ce priveşte responsabilitatea pacientului, este importantă educarea în sensul respectării cu stricteţe a recomandării medicale privind dozarea şi durata tratamentului. În plus, fiecare dintre noi poate să evite simplu posibilele complicaţii ale prezenţei bacteriilor, prin spălarea mâinilor, prin vaccinare şi asigurarea consumului de alimente din surse sigure“, a explicat dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină.

Ana-Maria PREDILĂ
A făcut studii de jurnalism la Université Lille 3, Charles de Gaulle, în Franţa şi este o persoană căreia îi place comunicarea şi socializarea. Vrea să fie informată şi să aleagă conform propriei conştiințe şi nu după cum dictează obiceiurile comunității. Îi place să citească şi să meargă la teatru.