Odată cu venirea toamnei îşi fac apariţia şi răcelile. Fluctuaţiile de temperatură şi umiditate, dar şi schimbarea presiunii atmosferice sunt factori favorizanţi în apariţia răcelilor comune. Conform cercetătorilor, presiunea atmosferică poate influenţa activitatea mentală umană, cauzând schimbări semnificative la nivelul atenţiei şi memoriei pe termen scurt. Factorii de mediu cauzează mai mult de jumătate dintre durerile de cap şi favorizează dezvoltarea virusurilor respiratori, migrenelor, afecţiunilor reumatice, insomniei etc.
Ploile, vântul puternic şi variaţiile de umiditate contribuie la slăbirea sistemului imunitar, favorizând contactarea răcelilor. Cunoscute şi sub denumirea de infecţii virale ale tractului respirator superior, răcelile pot fi cauzate de peste 200 de tipuri de virusuri şi, de regulă, nu au acelaşi grad de severitate comparativ cu răcelile specifice sezonului de iarnă. Din cauza numărului foarte mare şi în permanentă dezvoltare de virusuri care pot cauza răceala, organismul uman nu reuşeşte să determine rezistenţă pentru toate aceste virusuri.
Cele mai importante simptome ale răcelilor sunt reprezentate de congestia nazală sau secreţiile nazale, inflamare sau durere în gât – laringită, strănut, tuşit, febră şi durere de cap, senzaţie de oboseală şi durere la nivelul organismului. Aceste simptome durează, în medie, de la trei la zece zile.
Metode de transmitere
Răceala se transmite, de regulă, prin contact direct cu secreţiile infectate (strângerea mâinii cu o persoană bolnavă) sau indirect, prin contactul cu o suprafaţă infectată. Spre exemplu, dacă o persoană bolnavă strănută, îşi atinge nasul şi apoi are contact cu o altă persoană, cea din urmă poate lua virusul. În plus, virusul unei răceli poate supravieţui pe obiecte precum: pix, carte, telefon, tastatură, ceaşcă de cafea – timp de câteva ore şi poate fi transmis prin contactul unei persoane sănătoase cu aceste obiecte.
Deşi răcelile comune se manifestă de regulă în sezoanele reci: toamnă, iarnă, vremea rece în sine nu cauzează răceala. În schimb, se consideră că în lunile cu vreme rece, persoanele obişnuiesc să petreacă mai mult timp în spaţii închise, mult mai aproape unii de alţii, facilitând astfel răspândirea virusurilor.
Nu există un tratament pentru răceli
Tratamentul la domiciliu are rolul de a ameliora simptomele asociate răcelilor, permiţând bolii să-şi urmeze cursul. Măsurile adoptate pe perioada de boală includ odihnă şi consumarea unei cantităţi cât mai mare de lichide. O serie de medicamente: pastile şi spray-uri pentru gât, medicamente şi siropuri pentru tuse, pot fi de ajutor în ameliorarea simptomatologiei. Descongestionantele precum pseudoefedrina sau antihistaminicile pot ameliora simptomele nazale. Acetaminofenul şi ibuprofenul pot fi de ajutor în combaterea febrei, faringitei şi a durerilor resimţite la nivelul corpului.
Medicii avertizează că este foarte important de ştiut că medicamentele destinate ameliorării simptomelor de răceală nu sunt recomandate copiilor mai mici de doi ani, deoarece pot manifesta reacţii adverse ce pot pune în pericol viaţa acestora.
Antibioticele nu au nici un efect pozitiv asupra tratării răcelii, ci doar în situaţii în care pacientul prezintă boli cauzate de bacterii – în vreme ce răcelile sunt provocate de virusuri.
În plus, antibioticele nu doar că nu sunt de ajutor, ci pot cauza reacţii alergice ce pot fi fatale; utilizarea de antibiotice în situaţii în care acestea nu sunt necesare poate duce la modificarea unor bacterii comune ce pot dezvolta rezistenţă la antibiotic.
