Deși florile nu mai înfloresc, iar iarbă nu mai poate face „ravagii“, deși aerul a devenit rece, iar praful verii este spălat de ploile de toamnă, persoanele care se confruntă cu alergii sezoniere nu pot spune că au scăpat de pericole nici în aceste luni. În lunile de toamnă, cel mai mare dușman al persoanelor alergice este rugina sau pipirigul. Deși această floare începe polenizarea încă din august, chiar și toamna, târziu, efectele ei încă se mai pot resimți. Specialiștii estimează că persoanele alergice la plantele primăverii și verii sunt, de asemenea, alergice și la pipirig.
Polenul este recunoscut ca un antigen, capabil să dăuneze organismului
Polenul poate determina efecte foarte neplăcute dacă este inhalat de o persoană cu un teren atopic. Acest teren imun este esențial pentru apariția alergiilor. De aceea, nu toți ne confruntăm cu astfel de simptome când atmosfera este încărcată cu polen. Terenul atopic presupune existența unei hiperactivări a sistemului imun cu producția de anticorpi. Polenul este recunoscut deci drept un antigen, capabil să dăuneze organismului. De aceea, sistemul imunitar încearcă să îl înlăture. Anticorpii, care sunt în general direcționați împotriva bacteriilor sau virusurilor, vor declanșa o reacție intensă și împotriva polenului. Rezultatul acestor reacții: eliberarea masivă în torentul sangvin a unor mediatori specifici, în principal histamina. Aceștia sunt apoi responsabili de manifestările clinice din cadrul alergiilor: rinoree, conjunctivită, hiperlacrimație.
Mucegaiul este și el incriminat în apariția alergiilor, în special toamna, când umiditatea și lipsa soarelui favorizează acumularea lui. Mucegaiul se găsește în colțuri întunecate, cu igrasie, în pivnițe, în case neaerisite, iar în această perioadă este din plin și în stratul de frunze moarte. Acarienii sunt și ei responsabili de o parte a alergiilor. Aceștia sunt „musafiri“ nepoftiți pe care îi găsim, însă, aproape peste tot în casă. Au dimensiuni microscopice, sunt foarte ușori și pot fi vehiculați prin aer, ajungând astfel în contact cu ochii, nasul.
Expunerea copiilor la alergenii toamnei
Pentru copii, începutul școlii poate fi și momentul în care se declanșează diverse alergii. Fie că este vorba de praful din sala de clasă sau de praful de cretă, acestea pot însemna debutul unor stări alergice dificil de controlat. Praful va afecta în special copiii cu astm bronșic. Ținând cont de aceste observații, nu este surprinzător faptul că specialiștii avertizează părinții să se aștepte la o înrăutățire a stării generale și în particular a astmului copiilor, în special în lunile de toamnă.
Alergiile alimentare sunt și ele o problemă foarte frecvent întâlnită la copii, în timpul toamnei. Mâncarea luată la pachet, laptele sau cornurile primite de la școală au fost, în numeroase cazuri, surse pentru toxiinfecții alimentare sau alergii alimentare importante. Cei mai iritanți compuși ce se pot găsi în „meniu“ includ: ouă, lapte, unt, alune, consumul lor putând declanșa alergii atât de grave încât au risc vital.
În cazul pacienților cu alergii cronice, cel mai adesea apar atacuri de astm, sinuzită cronică, cefalee și afectarea somnului. Pacienții cu alergie la pipirig pot acuza și durere de gât, și prurit resimțit de-a lungul gâtului, în cavitatea bucală. Aceste simptome sunt incluse în tabloul clinic al sindromului alergic oral, ce poate să apară și la banane, pepeni, castraveți sau alte fructe și legume.
Alergenii aeropurtați pot declanșa, la rândul lor, simptome similare celor astmatice, căile respiratorii fiind și în acest caz edematiate și determinând o dispnee intensă.
Alergiile alimentare pot determina apariția urticariilor, grețurilor și vărsăturilor, crampelor abdominale, diareei și tusei. Reacții foarte grave, cum ar fi șocul anafilactic, se caracterizează prin edematierea limbii, a buzelor și a întregului gât, ceea ce poate duce la sufocarea pacientului și chiar la deces.
Cum facem față alergiilor de toamnă?
Recomandările specia-liștilor, în vederea evitării sau diminuării simptomelor alergiilor, în acest sezon, includ: evitați ieșirile în aer liber, în intervalul orar 10.00 – 15.00, mai ales dacă în zona dumneavoastră sunt numeroși alergeni aeropurtați (zona de câmpie). Acesta este intervalul de maximă circulație a polenului în aer; curățați țevile, înainte să dați drumul căldurii pentru prima dată; utilizați un purificator de aer, un aspirator cu filtru HEPA, astfel încât aerul să fie cât mai curat, și să aspirați particulele de polen, mucegai din încăpere, lăsând în urmă un aer fără alergeni; utilizați un umidificator de aer, astfel încât umiditatea să fie în permanență între 30-50%; folosiți o mască de față care să vă acopere gura și nasul, în special când lucrați în grădină sau când strângeți frunzele moarte.
sfatulmedicului.ro
