Înțepăturile și mușcăturile de insecte sunt destul de frecvente. Uneori, o înțepătură sau o mușcătură poate provoca o reacție alergică sau poate transmite agenți patogeni la om (viruși, bacterii sau paraziți). Odată cu apariția țânțarilor, medicii din cadrul Direcțiilor de Sănătate Publică din Oltenia au început supravegherea şi controlul infecţiei cu virusul West Nile. De multe ori, oamenii trăiesc cu infecţia, dar nu ştiu că o au. În cazuri rare, West Nile conduce la o boală severă, care afectează creierul sau măduva spinării. Cei afectaţi pot avea convulsii sau pierderi de memorie. Persoanele de peste 50 de ani prezintă cel mai mare risc. „Infecţia cu virusul West Nile este transmisă prin înţepătura de ţânţar şi determină la adulţi o neuroinfecţie, care, în majoritatea cazurilor, este subclinică, dar uneori poate prezenta şi manifestari de meningită, meningoencefalită sau encefalită cu lichid clar. Copiii sub 15 ani nu sunt afectaţi“, spune dr. Ștefan Popescu, purtător de cuvânt în cadrul DSP Dolj.
Confirmarea diagnosticului se face cu ajutorul testelor ADN
În general, 80 de persoane din 100, care au West Nile, nu au simptome. Acestea pot debuta în primele 15 zile din momentul în care au fost înțepate de ţânţar. Simptomele pot să fie: febră, cefalee, senzaţie de oboseală, lipsa poftei de mâncare, dureri în tot corpul, erupţie cutanată, de obicei pe piept, şi umflarea ganglionilor limfatici.
Măsuri de prevenție
Medicii spun că există o serie de măsuri pe care fiecare le poate lua pentru a preveni infecţia cu virusul West Nile. „Trebuie să se evite expunerea la ţânţari, purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi. De asemenea, recomandăm să se utilizeze substanţe chimice repelente de ţânţari, să fie împiedicată pătrunderea ţânţarilor în casă. Este important să se asigure desecarea bălţilor de apă din jurul gospodăriilor, să se îndepărteze recipientele de apă stătută“, atrage atenția dr. Ștefan Popescu.
