21.7 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăSanatateSpitalele pline de infecții, pacienții mor de septicemie

Spitalele pline de infecții, pacienții mor de septicemie

Regulile de igienă sunt o Biblie pe care toată lumea ar trebui să o citească şi, mai ales, să o aplice. În spitale, însă, igiena mâinilor este tratată în multe cazuri superficial, ceea ce duce și la apariția unui număr mare de infecții nosocomiale. Considerată ca fiind mai mult o problemă de lumea a treia, igiena incorectă încă este o meteahnă în spitalele din România. Statisticile realizate în țara noastră arată că puţini români se spală pe mâini în mod corect şi de fiecare dată când este nevoie, 80% din infecţii fiind răspândite prin intermediul mâinilor murdare. Aproximativ jumătate din populaţia ţării nu îşi curăţă mâinile cu apă şi cu săpun după ce foloseşte toaleta, un sfert nu respectă regulile de igienă după schimbarea scutecelor copilului şi mai mult de jumătate uită să-şi spele mâinile după ce au atins un animal. Astfel, nu este de mirare că un număr încă mare de români se confruntă şi astăzi cu aşa-zisele boli ale mâinilor murdare: hepatitele A şi E şi diareea. Grav este că în spitale multe cadre medicale nu respectă regulile de igienă.

În România, infecţiile asociate asistenţei medicale reprezintă o problemă de sănătate publică. Anul trecut, în spitalele din Dolj au fost depistate peste 300 de cazuri de infecții asociate asistenței medicale și rezistenței microbiene. În primul trimestru din acest an, au fost înregistrate 82 de infecții nosocomiale. Cele mai multe, 58, au fost raportate de medicii de la Spitalul Clinic Județean de Urgență (SJU) Craiova. „17 cazuri de infecții asociate asistenței medicale au fost raportate de către specialiștii de la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Craiova, trei cazuri de Spitalul Clinic Filantropia Craiova și câte două cazuri de Spitalele Filiași și Leamna“, a spus dr. Ștefan Popescu, purtător de cuvânt la Direcția de Sănătate Publică (DSP) Dolj.
Mai mult, în anul 2017, în Dolj au fost și trei decese apărute prin sepsis (septicemie).

„Este foarte grav că avem decese prin septicemie“

Pe plan global, se estimează că septicemia afectează în fiecare an mai mult de 30 de milioane de pacienţi. Septicemia (Sepsis) apare ca răspuns al organismului atunci când infecţia afectează ţesuturile şi organele. Dacă nu este recunoscută din timp şi gestionată prompt, poate duce la şoc septic, insuficienţe multiple de organ şi deces. Este o complicaţie gravă a infecţiei în toate ţările, şi în mod particular în ţările slab şi mediu dezvoltate reprezintă o cauză majoră de morbiditate şi mortalitate maternă şi neonatală. Septicemia poate rezulta de multe ori din infecţii asociate asistenţei medicale. „Este foarte grav că avem decese prin septicemie pentru că uneori se fac eforturi foarte mari în timpul operațiilor sau prin tratamentul medicamentos, și viața omului este compromisă prin aceste complicații și infecții. Sistemul cheltuie apoi foarte mult să scoată pacientul din criză. 99% din aceste decese ar putea fi evitate. Unele nu se pot evita pentru că pacientul vine cu infecția și e mai greu de luptat. Există și în străinătate cazuri care nu pot fi evitate, însă în România dacă s-ar lua toate măsurile necesare situația s-ar îmbunătăți cu mult“, a declarat Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților (ANPP).

În unele spitale, mizeria încă stă ascunsă sub preș

Raportarea și lupta de a reduce infecțiile luate din spital sunt o adevărată provocare pentru sistemul medical românesc. Numai că pentru a putea lua măsuri este nevoie să recunoaștem că există acea problemă. În multe spitale din România, însă, mizeria încă stă ascunsă sub preș, iar motivele pot fi multe. După scandalul dezinfectanților HexiPharma și pentru că unele dintre victimele incendiului din clubul Colectiv au murit în urma infecțiilor nosocomiale, câteva lucruri au fost puse la punct, dar problema de fond a rămas. Multe dintre modificări s-au făcut doar pe hârtie. Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale a fost pus la punct. A apărut și Ordinul nr. 1101/2016 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire și limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale în unitățile sanitare, care la art. 4 spune că fiecare unitate sanitară trebuie să elaboreze anual un program propriu de supraveghere, prevenire și limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale. Mai mult, în același ordin este stipulat că „orice daună adusă pacienților prin nerespectarea prevederilor prezentului ordin sau a normativelor profesionale privind asigurarea calității asistenței medicale acordate pacienților în scopul prevenirii infecțiilor asociate asistenței medicale atrage responsabilitatea individuală sau, după caz, instituțională, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare“.

Inspectorii DSP: „Infecțiile asociate asistenței medicale în România sunt încă subraportate“

Cazuri de infecții nosocomiale sunt și în spitalele din județul Olt. Numai în luna martie au fost raportate de către unitățile sanitare cu paturi de la nivelul judetului Olt un număr de 28 de cazuri de infecții asociate asistenței medicale. Cele mai multe cazuri au fost depistate în Secția de Pediatrie – zece.

„Infecțiile asociate asistenței medicale constituie evenimente nefavorabile, care în România sunt încă subraportate. Un program de supraveghere pentru evaluarea problemelor curente printr-o investigare transversală, care cuprinde toate secțiile, toate tipurile de infecţie şi toţi pacienţii, este util a fi inițiat înaintea implementării unor acțiuni importante (ex. politicile de utilizare judicioasă a antibioticelor, protocoale ţintite pentru controlul unor izbucniri epidemice“, susțin reprezentanții Direcției de Sănătate Publică Olt.

În Gorj, în 2017, spitalele au raportat către DSP 58 de cazuri de infecții noscomiale. „21 de infecții au fost respiratorii, trei au fost infecții de plagă, una urinară, 29 digestive și restul au fost infecții nosocomiale din alte cauze. În 2017, nu am avut raportat nici un caz de deces prin septicemie. În 2018, a fost o suspiciune de septicemie la un caz din Secția ORL, dar încă se fac anchete în acest caz pentru a se stabili exact despre ce a fost vorba“, a spus Elena Piţian, purtătorul de cuvânt al DSP Gorj.

„Cum să faci controlul germenilor multirezistenți când spitalul nu are tehnica necesară să îi depisteze?!“

În spitale, zilnic trebuie recoltate probe și analizate pentru depistarea infecțiilor. Legea spune că „Serviciul/Compartimentul de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale stabilește un ritm de verificare în vederea depistării cazurilor nediagnosticate, neînregistrate și neanunțate (ritm recomandat: minimum la două zile, maximum la șapte zile). Altă metodă este reprezentată de monitorizarea zilnică a rezultatelor bacteriologice și analiza acestora cu scopul depistării active a infecțiilor“.
În plus, la nivelul fiecărei secții din unitatea sanitară trebuie să se înființeze registrul electronic unic de monitorizare a infecțiilor asociate asistenței medicale, în format electronic, iar prin acestea să se raporteze către conducerea spitalului și în fiecare zi de marți, pentru săptămâna anterioară, către Direcția de Sănătate Publică (DSP).
O mare problemă este incapacitatea laboratoarelor din unitățile medicale de a face analize prin care să fie depistate infecțiile noscomiale. Nu există mereu kit-urile necesare.

„Infecțiile intraspitalcești care colcăie prin spitale pot să fie determinat, și prin examene genetice pentru a le găsi cauzele. Sunt laboratoare care au doar patru sau șase kit-uri. Cum să faci controlul germenilor multirezistenți când spitalul nu are tehnica necesară să îi depisteze?! În determinarea infecțiilor nosocomiale nu folosești doar câteva antibiotice, sunt 34 sau 36 de antibiotice care îți trebuie. Legea ar trebuie să prevadă sancțiuni pentru spitalele care nu pot asigura aceste lucruri“, a spus Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților (ANPP).

„Cazurile de infecții nu sunt corect investigate“

O sursă de infecții în spitale o constituie aparținătorii și cadrele medicale care ies zilnic în stradă în halat și papuci de spital, la chioșcurile din vecinătatea unităților medicale. Mai mulți cititori au sesizat GdS această situație. În regulamentul intern al unităților sanitare este interzisă părăsirea spitalului de către pacienţi și cadre medicale în ţinută de spital, dar cine să-l respecte?! Și pacienții, și cadrele medicale trebuie să înțeleagă că trebuie respectate niște reguli.

„Cazurile de infecții nu sunt corect investigate. Cauzele pot fi multiple. Aparținătorii pot să fie cei care aduc infecțiile în spital pentru că utilizează aceeași toaletă, același frigider, pun mâna pe obiectele pacienților, sunt oameni care vin din mijloace de transport în comun. Spitalele raportează aceste infecții, dar nu le caută și cauzele. Din păcate, legislația în România nu prevede ca o dată depistate infecțiile să se cerceteze și sursa. Niciodată nu o să se ia măsurile potrivite dacă nu le investigăm. Sunt pacienți care au fost operați pe cord și care după zece zile au dezvoltat tot felul de infecții pulmonare, secundare unei infecții urinare sau unei infecții dentare. În aceste cazuri nu se poate vorbi de infecții din spital pentru că pacientul era deja colonizat. Cauzele pot însă să fie și în spital. Sunt asistente, infirmiere, îngrijitoare care nu respectă igiena în relația cu pacienții. Băile, dușurile nu sunt dezinfectate după fiecare pacient“, a concluzionat Vasile Barbu.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS