22 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăSanatateCum să mănânci sănătos de Paşte

Cum să mănânci sănătos de Paşte

Sărbătorile de Paşte sunt un prilej de a reuni familiile în jurul meselor îmbelşugate. Întotdeauna problema meniului este în atenţia gospodinelor, care nu trebuie să uite să gătească sănătos, pentru că este mult mai uşor şi mai benefic pentru organism. Nutriţioniştii ne recomandă să optăm pentru gustări şi aperitive uşoare formate din fructe şi legume însoţite de un sos cu un aport redus de calorii sau fructe de mare și, de asemenea, cu un dressing. Preparatele vor fi pe placul invitaţilor şi le vor permite să mănânce și felul doi. Să mănânci sănătos înseamnă, de fapt, să faci alegeri sănătoase. Consultantul în nutriţie Cristina Mirică ne explică ce să mâncăm şi ce alimente să evităm la masa de Paşte.
„Indiferent de alimentele preferate, e bine măcar două treimi din alimentele ce se regăsesc în farfuria noastră să fie reprezentate de legume şi verdeţuri, care prin bogăţia lor în fibre facilitează digestia, îmbunătăţesc tranzitul intestinal şi atenuează parţial aciditatea indusă de alimentele tradiţionale“, explică specialistul Cristina Mirică.
Oul este un aliment complet, ce conţine proteine de înaltă calitate, e bogat în elemente nutritive şi vitamine, având un conţinut caloric mic (aproximativ 75 de calorii). El însă este benefic doar dacă este consumat în cantităţi rezonabile, respectiv aproximativ două ouă în ziua de Paşte. Cei care au probleme cu colesterolul pot mânca doar albuşul de ou (maximum trei albuşuri de ou pe zi). Este bine să se evite consumarea ouălor umplute, deoarece sunt alimente hipercalorice şi greu de digerat, ce pot cauza, pe lângă kilograme în plus, şi indigestii. Optaţi pentru preparate uşoare în detrimentul mâncărurilor tradiţionale, care sunt prea grase şi dăunătoare organismului. Alegeți legume bogate în nutrienți, precum broccoli, cartofi dulci, mazăre sau ceapă. Înlocuiţi pâinea albă cu cea din cereale integrale, baghete din grâu sau secară.

Mielul, greu de digerat

Carnea de miel reprezintă o importantă sursă de fier, potasiu şi vitamine: B1, B2, B6, B9, Biotina, B5, B12. În plus, conţine colină, o vitamină hidrosolubilă care intervine în degradarea acizilor graşi, deosebit de importantă pentru un metabolism sănătos. Carnea de miel intră în categoria carne roşie şi din acest motiv nutriţioniştii recomandă consumul cu măsură, mai ales de către persoanele care au probleme de sănătate (trigliceride crescute, dislipidemii, hipertensiune arterială, probleme renale). În cazul acestor probleme de sănătate, se poate consuma carne de curcan, viţel sau peşte, în locul tradiţionalului miel de Paşti.
Dacă mielul e gătit la cuptor, garnitura trebuie să fie reprezentată de legume (spanac, broccoli, sparanghel) sau salate verzi, în nici un caz de mămăligă, pâine, orez, garnituri care îngreunează digestia şi măresc aportul caloric al mesei respective.
O formă ideală de a consuma carnea de miel este în asociere cu verdeţuri, aşa cum este cazul drobului sau stufatului. O felie de 50 g de drob poate reprezenta un aperitiv cu conţinut caloric redus (aproximativ 100 de calorii). Iar dacă are în compoziţie mult pătrunjel, mărar sau ceapă verde, poate constitui un fel de mâncare uşor de digerat.

Desert, cu moderaţie

Cozonacul, având în compoziţia lui multe ouă, lapte, făină, zahăr, nucă, cacao sau rahat, este o adevărată bombă calorică. Totuşi, fiind Paştele, nu ne putem lipsi de acest deliciu. Însă trebuie ţinut cont că e bine să fie consumată o felie (care are cam 30-40 g) în prima parte a zilei (la micul dejun, cu o cană de ceai sau în loc de gustarea de dimineaţă), şi în nici un caz după bogata masă de Paşte, când stomacul este deja plin cu alimente indigeste (ouă, carne, drob, brânză). Combinarea celorlalte alimente cu cozonacul poate determina balonare, hiperaciditate şi chiar flatulență, indezirabilă în momentele de reuniune în familie.
Pasca este şi ea un amestec de ouă, făină, zahăr şi brânză, ceea ce îi conferă un înalt conţinut caloric. Precum cozonacul, pasca trebuie consumată cu moderaţie, la distanţă de cel puţin trei ore de mese, sau dimineaţa la micul dejun, pentru a evita suprasolicitarea ficatului şi a pancreasului.
Este de preferat un desert cu fructe, pentru a adăuga savoare şi un aport mai ridicat de nutrienţi. Pentru că au început să apară pe piaţă, poţi face un desert cu căpşune servite împreună cu budincă din ciocolată sau cu frişcă făcută în casă din lapte degresat. Este bine să alegeți ciocolata neagră, care conţine în proporţie ridicată cacao şi flavonoide, ce au proprietate antioxidantă şi reduc presiunea arterială. Optați pentru ciocolata neagră cu un conţinut cât mai ridicat de cacao, de preferat până la 70%. Astfe, nu au o cantitate mare de zahăr şi grăsimi saturate. Mai puteţi servi și şerbet, tot cu aromă de fructe.

Alcoolul nu se consumă pe stomacul gol

Vinul este cel mai consumat la masa de Paşte. Un pahar-două de vin alb sau roşu, băute în timpul mesei (dar nu pe stomacul gol), nu sunt un motiv de îngrijorare. Însă, pe măsură ce cantitatea de alcool consumată creşte, efectele nocive se amplifică. Alcoolul măreşte aciditatea gastrică, de aceea nu este bine să fie consumat pe stomacul gol, ci în asociere cu proteine (carne, peşte, ouă, brânză). Alcoolul interferează cu enzimele pancreatice, perturbând astfel digestia, şi-aşa pusă la grea încercare. De altfel, principala cauză a prezentării la Urgenţe în ziua de Paşte este pancreatita acută, declanşată de mesele pline de grăsimi şi stropite din belşug cu alcool.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS