27.3 C
Craiova
marți, 16 aprilie, 2024
Știri de ultima orăSanatateDurerea de genunchi. Cauze şi diagnostic

Durerea de genunchi. Cauze şi diagnostic

Durerile la genunchi pot fi localizate într-o anumită zonă sau pot fi difuze, pe toată suprafaţa genunchiului, sunt adesea însoţite de restricţii fizice, iar tratamentul depinde de cauză. Prognosticul este de obicei bun, deşi pot fi necesare intervenţii chirurgicale, conform medicinenet.com.
Durerea la genunchi poate apărea în oricare dintre structurile osoase care compromit articulaţia genunchiului (femur, tibie, fibulă) sau la ligamentele şi cartilajul (meniscul) genunchiului. Durerile de genunchi pot fi agravate de exerciţii fizice, afectate de muşchii înconjurători şi de mişcările lor, şi pot fi declanşate de alte probleme.

Care sunt simptomele?

Localizarea durerii genunchiului poate varia în funcţie de structura care este implicată. În cazul unei infecţii sau al unui proces inflamator, întregul genunchi ar putea fi umflat şi dureros, în timp ce un menisc rupt sau o fractură a unui os dă simptome doar într-o anumită zonă. Un chist Baker va provoca de obicei durere în partea din spate a genunchiului. Severitatea durerii articulare poate varia, de la o durere minoră, până la o durere severă. Pot exista şi alte simptome care însoţesc durerea de genunchi, cum ar fi dificultăţi la mersul pe jos din cauza instabilităţii genunchiului, dificultăţi la coborât şi urcat din cauza leziunilor ligamentului, blocarea genunchiului (nu se poate îndoi), roşeaţă şi umflături, incapacitatea de a extinde genunchiul, deplasarea greutăţii către genunchiul şi piciorul opus.

Cauze

Durerile la genunchi pot avea următoarele cauze majore: leziuni acute, cum ar fi un os rupt, ligament rupt; afecţiuni: artrită, infecţii; afecţiuni cronice: osteoartrită, sindromul patelar, tendinită şi bursită; fracturi: trauma directă a structurii osoase poate provoca o ruptură a oaselor de la genunchi. Aceasta este, de obicei, o vătămare foarte evidentă şi dureroasă. Cele mai multe fracturi ale genunchiului nu sunt doar dureroase, ci vor interfera şi cu funcţionarea corectă a genunchiului. Toate fracturile necesită asistenţă medicală imediată.
Leziunile ligamentului: Cele mai frecvente sunt leziunile ligamentului încrucişat anterior (LIA). Acestea apar în timpul exerciţiilor fizice şi sunt cauzate de oprirea bruscă şi de schimbarea direcţiilor. Leziunile ligamentelor colaterale mediale sau laterale ale genunchiului sunt întâlnite mai rar.
Leziunea meniscului: meniscul medial şi meniscul lateral sunt formaţiuni fibrocartilaginoase care absorb şocurile şi stabilizează genunchiul. Răsucirea genunchiului poate răni meniscul şi este leziune specifică persoanelor care practică fotbalul.
Dislocarea: articulaţia genunchiului poate fi dislocată, ceea ce reprezintă o urgenţă medicală care necesită o atenţie imediată. Dislocarea poate compromite fluxul sanguin la nivelul piciorului.
Poliartrita reumatoidă este o boală autoimună, care poate afecta orice articulaţie în organism. Poate provoca dureri severe şi dizabilităţi, precum şi umflături.
Guta este o formă de artrită care se localizează cel mai frecvent în degetul mare, deşi poate afecta şi genunchiul şi este extrem de dureroasă în timpul episoadelor acute.
În cazul artritei septice (artrită infecţioasă), articulaţia genunchiului poate deveni infectată, ceea ce provoacă durere, umflare şi febră. Această afecţiune necesită antibiotice şi tratamente de drenaj cât mai curând posibil.
Tendinita patelară este o inflamaţie a tendoanelor care leagă genunchiul de osul piciorului inferior. Tendinita patelară este o afecţiune cronică adesea descoperită la persoanele care repetă aceeaşi mişcare în timpul exerciţiilor fizice (cum ar fi alergătorii şi cicliştii).
Osteoartrita este o afecţiune de natură degenerativă, care apare cel mai frecvent la persoanele vârstnice.

Când ar trebui să mergeţi la un medic specialist?

Orice durere care nu răspunde la odihnă sau nu dispare în câteva zile trebuie evaluată de un medic. În plus, următoarele simptome ar trebui să vă trimită la un specialist: umflătura, incapacitatea de a îndoi genunchiul, deformarea genunchiului, imposibilitatea de merge pe jos sau disconfort în timpul mersului pe jos, durerile semnificative.

Cum diagnostichează medicii durerea la nivelul genunchiului?

Prin întrebări legate de starea generală de sănătate şi, în mod special, de natura durerii genunchiului. Apoi, se va efectua o examinare a genunchiului. Aceasta va include îndoirea lui, verificarea stabilităţii ligamentelor şi evaluarea pentru orice sensibilitate şi umflare. Este adesea utilă compararea rezultatelor examinării genunchiului dureros cu celălalt genunchi. Frecvent, medicul pune un diagnostic şi se începe tratamentul. Uneori, medicul ar putea cere investigaţii suplimentare. Testele radiologice pot descoperi fracturi şi modificări degenerative ale genunchiului. RMN-ul este folosit pentru a evalua ţesuturile moi ale genunchiului pentru leziuni ale ligamentului sau leziuni ale cartilajului şi muşchilor.
Dacă există suspiciune de gută, artrită sau alte afecţiuni medicale, medicul specialist ar putea să recomande teste de sânge.
Îndepărtarea fluidului articular (artrocenteză)

În artrocenteză sunt utilizate un ac steril şi o seringă pentru a drena fluidul din articulaţie. Fluidul este apoi trimis la un laborator pentru evaluare. Această procedură este utilă în special atunci când se suspectează o articulaţie infectată sau se face distincţia între gută şi diferite forme de artrită. Dacă există sânge în articulaţie din cauza unei leziuni traumatice, îndepărtarea lichidului poate ajuta la ameliorarea durerii.

Ce puteţi face acasă când aveţi o durere la genunchi

Medicamentele pot ameliora frecvent durerea la genunchi. Însă, pentru a evita posibilele efecte secundare ale utilizării cronice a medicaţiei, este bine să mergeţi la un medic specialist pentru a evalua durerea genunchiului şi pentru diagnosticarea corectă.
În cazul unei răni minore, odihniţi articulaţia şi faceţi o pauză de la activităţile obişnuite care implică articulaţia genunchiului.
Aplicarea gheţii poate ajuta. Un bandaj de compresie poate preveni umflătura. Nu trebuie însă să fie strâns şi trebuie eliminat noaptea. Ridicarea piciorului în sus vă poate, de asemenea, ajuta să vă simţiţi mai bine.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS