10 C
Craiova
sâmbătă, 16 octombrie, 2021
Știri de ultima orăSanatatePacienții cu boli psihice, lăsați în voia sorții

Pacienții cu boli psihice, lăsați în voia sorții

Modul în care România îngrijește și tratează pacienții care suferă de boli psihice este departe de cel din statele europene. Cel puțin jumătate din bolnavi nu au acces la servicii de diagnostic și tratament. Reprezentanții pacienților spun că haosul și lipsa unor politici coerente pentru recuperarea și reabilitarea bolnavului psihic sunt principalele carențe ale sistemului. În cadrul unei campanii, GdS își propune să aducă la suprafață problemele din acest domeniu, lucrurile bune care se fac pentru românii ce suferă de boli psihice, dar și ce ar trebui schimbat. 

Pacienții care suferă de boli psihice așteaptă îngrijire de la un sistem în care domnește haosul. În timp ce în alte țări există o mare grijă pentru tratarea și recuperarea bolnavului, în România pacienții abia ajung la medicul psihiatru. Bolile psihice afectează însă tot mai mulți români. Țara noastră se situează pe locul trei într-o ierarhie a țărilor cu cei mai mulți bolnavi psihic din Europa, din care fac parte 23 de state. Peste 350.000 de români suferă de boli mintale, de la depresii până la schizofrenie.
În Dolj au fost înregistrate numai în primele șase luni ale acestui an 132 de cazuri noi de pacienți cu boli psihice, iar în evidențele Direcției de Sănătate Publică Dolj (DSP) figurează alți 8.079 de bolnavi.
Principalele afecțiuni psi­­­­­hice întâlnite la doljeni sunt episoadele depresive și schi­zofrenia. „Cifrele euro­pene arată că 37,2% din po­pu­lație suferă de boli psi­hice. Grav este că, în Româ­nia, cel puțin jumătate din pa­cienți nu au acces la servicii psihiatrice de diagnostic și tratament. 25% din pacienții cu boli psihice majore, depresie, schizofrenie nu au deloc acces la medici psihiatri“, atrage atenția prof. univ. dr. Tudor Udriștoiu, șeful Clinicii de Psihiatrie din Craiova.

Accesul la investigații, limitat

În România nu există un registru național pentru bolile psihice, ci doar inițiative ale unor medici care țin evidența numărului de pacienți la nivel de spital. Reprezentanții pacienților spun că o primă piedică de care se lovesc bolnavii este accesul la investigațiile clinice și paraclinice. Important este și accesul la istoricul medical al pacientului, un lucru aproape imposibil în România, având în vedere că dosarul electronic de sănătate încă nu este funcțional. „Trebuie stabilită clar în lege obligația spitalului de a asigura condițiile legate de investigațiile clinice și paraclinice, inclusiv în cazul de suspiciune a unui diagnostic care presupune internare involuntară. Din păcate, în spitale, în afară de câteva investigații paraclinice, se fac doar investigații clinice, dar nu te poți baza doar pe ele. De multe ori, bolnavii se duc de la un spital la altul și pentru că nu există un dosar al pacientului care să poată fi accesat de orice medic, acesta nu are acces la istoricul medical al pacientului, ceea ce nu este normal“, a spus Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților (ANPP).

„Nu avem suficiente centre, sanatorii“

Prin Legea sănătății mintale este stabilit că „pacientul are dreptul la îngrijiri medicale continue până la ameliorarea stării sale de sănătate sau până la vindecare“. În hârtii sună bine, în realitate, de multe ori după ce este externat, pacientul rămâne în voia sorții. După ce este tratat în spital, de regulă, cu o spitalizare medie de două săptămâni, în funcție de gravitatea cazului, pacientul ar trebui să fie transferat într-un centru de recuperare și reabilitare. În România sunt puține centre de acest fel. De obicei, bolnavii ajung acasă, unde nu mai respectă tratamentul cu strictețe. „Nu avem suficiente centre, sanatorii. În sanatoriu trebuie să se facă recuperarea psihiatrică, iar aceasta durează și doi-trei ani. Este un sanatoriu la Predeal, dar nu toți pot fi trimiși acolo. Există acele centre de maximă siguranță, dar nu și sanatorii“, a declarat Vasile Barbu.

„Recuperare înseamnă să fie dus într-un mediu protejat“

În alte țări, îngrijirea și recuperarea pacientului care suferă de o boală psihică este o prioritate. Bolnavii sunt ținuți pe o perioadă îndelungată într-un mediu protejat, mai ales după externarea din spital. În România, pentru că sunt foarte mari cheltuielile de spitalizare, pacientul este trimis să urmeze tratamentul în ambulatoriu, unde cu greu poate fi urmărit. „Pacientul psihiatric nu are capacitatea de a se trata și recupera singur în ambulatoriu. Nu e ca un pacient conștient. Stă acasă și nu merge în ambulatoriu să primească tratamentul, apoi ajunge să facă crize. Recuperare înseamnă să fie dus într-un mediu protejat, sub atenție terapeutică“, a adăugat reprezentantul pacienților.

„Înainte de integrarea în UE, finanțarea era de 28 de milioane de euro, acum a ajuns la trei milioane“

Pentru a atrage atenția asupra nevoilor din domeniul bolilor psihice, dar și asupra stigmatizării de care se lovesc bolnavii, un grup de specialiști din care face parte dr. Marius Geantă, alături de alți medici psihiatri din țară, au demarat încă de anul trecut o campanie. Aceștia spun că bugetul alocat bolilor psihice a fost micșorat drastic în ultimii ani. „Este important să readucem în atenția publică problemele din acest domeniu, dar fără să stigmatizăm pacienții. Noi am început campania după o dezbatere la care au participat pacienți, medici, autorități. Trebuie știut că înainte de integrarea în UE finanțarea pentru domeniul bolilor mintale era de 28 de milioane de euro, acum a ajuns la trei milioane de euro. Aceasta pentru că a scăzut interesul politic pentru subiect“, a precizat dr. Marius Geantă.
Românii care suferă de boli psihice au cu greu acces la servicii medicale de calitate, comparativ cu pacienții din alte țări. În plus, în România sunt tot mai puțini medici psihiatri. „Anul trecut s-a făcut o analiză pe statele din UE, Elveția și Norvegia, iar România ocupă locul 30, ultimul, în privința accesului la tratament al pacientului. Ca oportunități de reintegrare și angajare a pacienților, ocupăm locul 29. Tot pe locul 29 ne situăm și la numărul de medici psihiatri la suta de mii de locuitori“, a explicat dr. Marius Geantă.

„În România, nu există continuitate în domeniul bolilor psihice“

O mare problemă în România este și faptul că nu există centre în care pacientul cu boală psihică să fie urmărit după ce a fost externat din spital, nu se știe ce se întâmplă cu acești bolnavi, unii dintre ei ajung în stradă și comit agresiuni. „Îngrijirea poate să fie bună într-un spital, dar problema se pune la urmărirea pacientului după externare, la prevenirea reîntoarcerii lui în unitatea medicală. Asta presupune măsuri de asistență socială. Ar trebuie să existe centre unde să fie primiți. În lege sunt prevăzute aceste centre, de zi, de noapte, de criză, dar de la teorie la practică este mult. În România, nu există continuitate în domeniul bolilor psihice“, a declarat conf. dr. Maria Ladea, primar la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia“ din Bucureşti.
„O mare problemă este că mulți se lovesc de stigmatizare“

Bolnavii psihic sunt de multe ori stigmatizaţi de societate, foarte greu își mai găsesc un loc de muncă chiar și după ce boala s-a vindecat. Medicii spun că, mai ales pentru cei cu patologie severă, ar trebui să existe un mediu protejat, care să le ofere posibilitatea de integrare. „A crescut foarte mult complexitatea cazurilor care necesită îngrijire multidisciplinară, iar pe lângă afecțiunile psihice pacienții mai suferă și de alte boli. O mare problemă este că mulți se lovesc de stigmatizare. Trebuie tras un semnal de alarmă atât în rândul populației generale, dar și al medicilor de alte specialități, care nu întotdeauna au o atitudine potrivită față de pacienții cu boli psihice. Pentru cei cu o patologie severă ar trebui să existe un mediu protejat, unde să poată să desfășoare anumite activități. Există acum doar niște inițiative ale unor ONG-uri care sprijină acești bolnavi“, a atras atenția conf. dr. Maria Ladea.

„În Danemarca, bol­navul este plimbat, dus în excursii“

În țara noastră se pune prea puțin accentul pe latura socială a pacientului psihiatric. De cele mai multe ori, bolnavii se simt respinși, izolați. Stigmatizarea rămâne pentru mulți dintre ei ca o povară pe care o poartă în suflet toată viața. Nu la fel se întâmplă în Danemarca. Acolo, pacientul este dus în excursii și încurajat să se implice în multe activități. „În Danemarca, pacientul beneficiază de toate condițiile, astfel încât stare lui psihiatrică să fie menținută la un nivel accesibil. Pacientul este ținut în evidență și cu ajutorul asistenței sociale. La noi, bolnavul nu beneficiază de legea privind serviciile sociale pentru că primăriile nu au programe complete care să asigure în mod echitabil pacienților acces la servicii sociale. În Danemarca, bolnavul este evaluat periodic și i se asigură terapie psihologică și ocupațională. Este plimbat, dus în excursii“, a explicat președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților.
În România există Programul național de sănătate mintală și profilaxie în patologia psihiatrică, derulat prin DSP-uri.
Întrebați de rezultate­le acestui program, reprezen­tanții DSP Dolj au precizat că în 2015 s-au desfășurat „activități de terapie ocupa­țională și ergoterapie în secţiile de psihiatrie şi ambulatoriu (Centrul de Sănătate Mintală). În anul 2015, au fost incluși în programul de reabilitare psihosocială un număr de 1.842 de pacienți, și zece copii cu autism au fost incluși în programul de terapie cognitiv/comportamentală“, a declarat dr. Ștefan Popescu, purtător de cuvânt al DSP Dolj.
De asemenea, s-a implementat și un program de pregătire a personalului din CSM-uri în psihiatria comunitară.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI DE ULTIMA ORĂ

Arafat, despre antivacciniști: Imaginaţi-vă că aceşti oameni sunt îmbrăcaţi...

Medicul Raed Arafat, şeful Departamenului pentru Situaţii de Urgenţă,...

ȘTIRI GdS