Boala are mai mulţi taţi, însă mama este mereu alimentaţia, spune o vorbă din popor. Mâncarea trebuie să ne dea energie, să ne protejeze sănătatea și în anumite situații să ne ajute să luptăm împotriva unor boli. Abundența de alimente pe care românii au cunoscut-o după căderea comunismului ne-a transformat într-o societate a consumismului. O treime din salariul românilor se duce pe mâncare, iar un român din trei este supraponderal.
Au trecut 26 de ani de când în România cartela limita alimentele ce putea fi cumpărate. Mâncărurile pe bază de carne sunt preferatele românilor. Statisticile arată că românii cheltuiesc cel mai mult pe carne, ceea ce înseamnă 35 la sută din bugetul alocat cumpărăturilor. Excesul în alimentație este o gravă problemă, atrag atenția medicii. Un stil de viață sănătos înseamnă o alimentație diversificată. Alimentele conțin diverse cantități de nutrienți, însă nu există un singur produs care poate să aducă toate vitaminele și mineralele de care organismul are nevoie.
Specialiștii spun că organismul are nevoie de 13 vitamine și 16 minerale, de proteine, grăsimi și carbohidrați ca să ofere randamentul necesar zilnic. Ghidul general pentru toată lumea este „piramida alimentară“ elaborată de autoritățile sanitare. Cerealele, pâinea, cartofii, orezul și pastele stau la baza acesteia și sunt principalele surse de carbohidrați.
„Lactatele cu grăsime 1,8 sau 2 la sută sunt recomandate“
Produsele lactate conțin calciu, esențial pentru dinți și oase puternice, dar și proteine și vitamine. Recomandat este iaurtul natural.
„Lactatele este bine să le consumăm cât mai degresate, dar nu neapărat cu zero la sută grăsime. Se consumă astfel de produse numai dacă există anumite boli, dacă persoana are colesterolul mare. Lactatele cu grăsime 1,8 sau 2 la sută sunt, de obicei, cele recomandate, pentru că această cantitate ne ajută să mai absorbim din vitamine“, a spus Flavia Dinu, medic specialist în diabet și boli de nutriție.
Iaurtul făcut cu bacterii care ne fac bine, precum lactobacillus, ajută la normalizarea funcției intestinale și întărirea sistemului imunitar. Ca să recunoașteți produsul, uitați-vă pe ambalajul iaurtului dacă scrie „probiotic“. Trebuie să știți însă că un produs probiotic nu trebuie să aibă un termen de valabilitate mai mare de șapte-opt zile.
Beneficiile fiecărui tip de carne
Nici o masă fără carne, pare să fie deviza la români. Bucătăria tradițională românească pune în centru carnea de porc. Nutriționiștii recomandă însă carnea albă și roșie. Carnea de pui, rață, curcan conține multe vitamine B necesare sistemului nervos, dar și zinc. Iar ficatul de găină sau de curcan este sursă de vitamina A, necesară pentru sănătatea pielii și rezistența la infecții. Carnea de pui este recomandată pentru că nu crește nivelul colesterolului, pieptul de pui fără piele conține cam cinci la sută grăsime. În schimb, carnea roșie are o cantitate mare de fier.
Și carnea de porc este bună dacă o preparăm și consumăm corect. În realitate, carnea macră de porc are mai puține grăsimi decât cea de vită sau miel, dar mai multă decât cea de pui. 100 de grame de carne slabă de porc conține șapte la sută grăsime, iar aceeași cantitate de pui are 5,5% grăsime. Totuși, multe produse făcute din carne de porc, cârnați, salam, kaiser conțin grăsimi care, dacă sunt consumate frecvent, duc la creșterea colesterolului, iar acesta provoacă boli cardiovasculare.
„Cina a devenit cea mai importantă masă a zilei și nu e sănătos“
Prin procesul de sărare, jambonul sau șunca ajung să conțină multă sare și trebuie consumate în cantități mici, mai ales de către hipertensivi.
Alegerile alimentare depind de statutul social, de gradul de educație și de civilizație al fiecărei persoane, a mai spus dr. Flavia Dinu.
„O farfurie sănătoasă cuprinde o jumătate de legume cât mai variate, un sfert de farfurie trebuie să conțină carne fiartă sau făcută la grătar și restul trebuie să fie ocupat de un aliment care conține amidon și ne dă pe o perioadă mai lungă de timp energie: cartofi, orez. În plus, nu este corect să mâncăm o singură dată pe zi și mai ales seara. Micul dejun este foarte important și trebuie să conțină alimente care să elibereze energie lent. În vremurile noastre, cina a devenit cea mai importantă masă a zilei și nu e sănătos“, a explicat medicul specialist în diabet și boli de nutriție.
„Carnea prăjită în ulei conține foarte mulți compuși cancerigeni“
Felul în care alimentele sunt preparate contează foarte mult în valoarea nutrițională. Acest aspect este cu atât mai important când este vorba de o dietă pentru tratarea unei boli. Gătitul distruge mai ales bacteriile periculoase din carne. Salmonella, bacteria incriminată în cele mai multe intoxicații alimentare, este distrusă în 20 de minute la temperatura de 60 de grade. Însă, prăjirea în multă grăsime este nesănătoasă. Atunci când uleiul nu este destul de fierbinte, pătrunde mult în alimente și se pierd multe vitamine.
„Carnea prăjită în ulei conține foarte mulți compuși cancerigeni. O bucată de carne prăjită în ulei are un număr dublu de calorii față de cea făcută pe grătar. O persoană sănătoasă poate consuma zilnic carne. Important este să punem accent pe carnea cu un procent mai mic de grăsimi. Carnea de vită este sănătoasă. Între carnea de pui și cea de curcan o recomand pe ultima. Este la fel de slabă, dar are o cantitate mai mare de fibre și are mai puține grăsimi“, completează dr. Dinu.
Beta-carotenul din fructe și legume, protecție împotriva arsurilor solare
Alimentația greșită ne îmbolnăvește. De asemenea, produsele nesănătoase sunt incriminate și în apariția cancerului. Printr-o alimentație bine aleasă, vara puteți preveni aparița acestei maladii. Beta-carotenul, întâlnit în multe fructe și legume, poate contribui la protecția împotriva arsurilor solare. Ceapa și usturoiul sunt considerate de mult timp ca având efecte terapeutice.
Studii realizate în China arată să acestea pot neutraliza substanțele cancerigene. Un studiu realizat pe 16.000 de chinezi a demonstrat că persoanele care consumă mult usturoi și ceapă au șanse mai mici să se îmbolnăvească de cancer de stomac.
