Majoritatea femeilor din România fug de programările la ginecolog. De cele mai multe ori, acestea ajung în secția de urgență a spitalului cu dureri greu de suportat. Ne lipsește educația medicală, spun medicii. De aceea, suntem cap de listă în Europa când vine vorba de mortalitatea cauzată de cancerul de col uterin. 40% dintre femei suferă de fibrom uterin, cea mai frecventă tumoră benignă.
Cancerul de col uterin face ravagii printre doljence. În ultimul an, 62 de femei din Dolj au decedat din cauza acestei boli. Numai în 2014 au fost depistate 100 de cazuri noi, după cum arată datele Direcției de Sănătate Publică (DSP) Dolj. În toată țara, situația este dramatică. România se află pe primul loc în Europa și pe locul opt în lume ca rată a mortalității din cauza cancerului de col uterin, după cum specifică datele Organizației Mondiale a Sănătății. Riscul de deces este de trei ori mai mare în țara noastră față de media europeană. Șase femei din România mor în fiecare zi din cauza acestei boli. „Cancerul de col înseamnă transformarea malignă a celulelor de la nivelul colului. Este o boală cronică gravă de importanță medico-socială, cu o evoluție foarte severă, mai ales când este depistată în stadii avansate. Ocupă locul doi ca frecvență după cancerul de sân“, explică Carmen Tabacu, medic specialist obstetrică-ginecologie, în cadrul Spitalului Municipal „Filantropia“.
„Examenul Babeș-Papanicolau este esențial în prevenția cancerului de col uterin“
Femeile care au între 45 și 54 de ani sunt cel mai frecvent afectate. Boala are, însă, o evoluție rapidă și nefavorabilă la tinere cu vârste între 25 și 34 de ani. Factorii de risc țin de mediul înconjurător, dar și de genele fiecărei persoane. „Sunt implicați hormoni precum estrogenul și progesteronul. Și nașterea este un posibil factor de risc. Apar și factorii geneticii. De asemenea, trebuie luate în calcul și rupturile colului după naștere, leziunile inflamatorii și cele tumorale benigne. Însă, principala cauză de apariție a cancerului de col uterin o constituie infecțiile cu HPV (Human Papilloma Virus). Şi nașterile multiple pot fi factori de risc. La acestea se adaugă și imposibilitatea femeilor de a face examenul citologic Babeș-Papanicolau“, spune dr. Carmen Tabacu.
Prevenirea maladiei se poate face prin vaccinarea anti-HPV a adolescentelor, urmată de testarea periodică Babeș-Papanicolau. Acest test este important având în vedere că în stadii incipiente cancerul de col este asimptomatic. Greșeala multor femei este tocmai faptul că ajung la medic când apar durerile și boala este deja instalată. „Examenul citologic Babeș-Papanicolau este esențial în prevenția cancerului de col uterin. Din păcate, multe femei nu se prezintă la medicul ginecolog să facă acest test. După ce femeia începe viața sexuală, este important ca anual să se prezinte la un control. Atunci când încep să apară simptomele, cancerul este deja în stadiu avansat. Când boala evoluează apar modificări ale ciclului menstrual, sângerare vaginală intermenstruală, sângerări la contactul sexual, dureri și o secreție anormală. Acestea sunt semne ale evoluției bolii și nu mai poți face mai nimic“, atrage atenția medicul ginecolog.
Puteți beneficia de testare gratuită
Pentru a ajuta la prevenirea cancerului de col uterin în Dolj, începând din 2012, se desfășoară programul de screening gratuit pentru depistarea cancerului de col uterin. Acesta este adresat femeilor cu vârste între 25 și 64 de ani care nu au fost diagnosticate cu cancer de col și nu au fost testate citologic în ultimii trei ani. Testarea este gratuită atât pentru femeile care au asigurare de sănătate, cât și pentru cele care nu au asigurare. Pentru a beneficia de acest test gratuit trebuie să mergeți, în primul rând, la medicul de familie. „Medicul de familie este cel care dă pacientei un formular. După aceea, i se face testul Babeș-Papanicolau și, în funcție de rezultat, se merge mai departe în tratarea bolii. În primii doi ani de la începerea programului au fost efectuate în toată țara 460.000 de teste, dintre care 44.000 au ieșit pozitive, iar din aceste teste pozitive 1.970 s-au dovedit a fi tumori maligne“, spune Carmen Tabacu, medic specialist obstetrică-ginecologie, în cadrul Spitalului Municipal „Filantropia“.
Tratamentul cancerului de col uterin aflat în stadii avansate se face prin intervenții radicale precum histerectomia cu sau fără scoaterea chirurgicală a uterului cu sau fără înlăturarea ovarelor, chimioterapie și radioterapie.
Fibromul uterin, des întâlnit
Fibromul uterin este altă boală ginecologică deloc de neglijat. Fibroamele uterine sunt cele mai întâlnite tumori benigne, noncanceroase, ale organelor sexuale feminine care apar predominant la femeile aflate la vârsta fertilă. Medicii spun că aproximativ 40% dintre femei dezvoltă fibrom uterin, procentul crescând până la 70% în rândul femeilor aflate în jurul vârstei de 50 de ani. „Apariția și dezvoltarea fibromului se desfășoară în decursul perioadei reproductive a femeii, când nivelurile hormonale semnificativ ridicate din această perioadă contribuie la creșterea fibromului uterin. Cauzele apariției nu sunt cunoscute, dar există factori care determină apariția fibromului uterin. În mod cert, este implicat un dezechilibru hormonal. Dar mai sunt invocați și factorii infecțioși mecanici sau vasculari. Date statistice ne arată că există și o predispoziție genetică, dacă mama, bunica sau sora au avut fibrom uterin există un risc mai mare. Fibromul mai este corelat și cu obezitatea sau cu ciclul menstrual apărut înainte de vârsta de 12 ani“, explică medicul ginecolog.
Embolizarea uterină, o variantă sigură
Fibroamele uterine sunt asimptomatice și din această cauză femeile ajung târziu la medic. Însă, când nu sunt depistate și tratate, acestea pot ajunge de la câțiva centimetri în dimensiuni, la câteva kilograme. Prin urmare, controlul ginecologic de prevenție este esenţial pentru descoperirea timpurie a fibromului.
„Este important să ajungi la medic înainte să apară simptomele. Sunt persoane care au fibrom, dar nu prezintă simptome. Amânarea vizitei la medic când există deja semne precum sângerări menstruale abundente cu cheaguri, sângerări intermenstruale, durere la nivelul abdomenului inferior pot să ducă la complicații“, spune dr. Carmen Tabacu.
În cele mai multe cazuri, fibromul nu necesită nici un tratament, decât o monitorizare ecografică. În alte cazuri, se impune un tratament medicamentos sau chirurgical. „Dacă apare în perioada de procreere și femeia are nevoie de integritatea uterului, chiar dacă sunt fibroame care dau simptomatologie, se încearcă să se facă o intervenție chirurgicală laparoscopică, astfel încât femeia să-și păstreze uterul și să poată avea copii. Dacă fibromul are o simptomatologie foarte accentuată, cu anemii și dureri, se ajunge la histerectomie (îndepărtarea pe cale chirurgicală a uterului- n.r.) care poate să fie subtotală sau totală, în funcție de vârsta pacientei și de alte modificări care pot apărea la nivelul colului uterin“, explică medicul ginecolog.
O variantă este și embolizarea uterină, o metodă minim invazivă raportată la tratamentul medicamentos şi la intervenţia chirurgicală clasică. Aceasta constă în închiderea cu un material special a vaselor de sânge ce hrănesc fibromul. Tratamentul de acest fel este avantajos, în primul rând pentru că permite menţinerea uterului.
