16.2 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăSanatateMii de doljeni grav bolnavi luptă cu sistemul medical

Mii de doljeni grav bolnavi luptă cu sistemul medical

Sunt mii de doljeni cu probleme medicale grave, oameni a căror viaţă depinde de tratamente costisitoare şi care sunt nevoiţi să ducă de multe ori o luptă cu sistemul. Reprezentanţii instituţiilor de sănătate se bat cu pumnii în piept că fac tot ce le stă în putinţă pentru a sprijinii bolnavii. Zeci de mii de lei sunt viraţi anual pentru diverse programe naţionale de sănătate care promit salvarea. Câţi dintre cei care au nevoie beneficiază de pe urma acestora este greu de spus. Un lucru rămâne sigur, mare parte din banii sistemului de sănătate intră în circuit.

Auzim cu toţii despre derularea programelor naţionale. Ce sunt acestea cu adevărat? Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) informează că acestea sunt un ansamblu de activităţi şi servicii, instituite prin lege, care au scopul prevenirii şi tratării unor boli care pot avea consecinţe grave asupra stării de sănătate a populaţiei (în unele cazuri – SIDA, TBC), cu risc epidemiologic crescut. Toate activităţile de prevenire şi tratamentul specific acestor boli sunt finanţate din bugetul statului şi din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, în limite stabilite anual prin Legea bugetului de stat. Implementarea şi coordonarea acestora revine Ministerului Sănătăţii, iar obiectivele lor sunt stabilite de aceeaşi instituţie împreună cu CNAS, Colegiul Medicilor din România, Camera Federativă a Medicilor, reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale ştiinţifice medicale, ai clinicilor universitare, unităţilor de cercetare, organizaţiilor neguvernamentale, sindicatelor, patronatelor, ministerelor şi instituţiilor centrale cu reţea sanitară proprie. Având în vedere numărul mare al celor implicaţi în coordonarea acestor programe, ne-am aştepta ca sistemul să meargă ca pe roate. Anual însă, statisticile realizate la nivel internaţional clasează România în fruntea Europei atunci când vine vorba de numărul mare de decese înregistrat în rândul celor care sunt bolnavi de TBC, hepatită, cancer.

Pentru unele programe există liste de aşteptare

Plătim lunar asigurări de sănătate, bani care ar trebui să ne asigure tratament şi asistenţă medicală în caz de nevoie. Orice doljean asigurat medical poate fi beneficiarul programelor naţionale de sănătate, dar şi cei care nu realizează venituri din muncă, pensie sau din alte surse, dar prezintă afecţiuni incluse în programele naţionale. Mergeţi periodic la medic pentru efectuarea analizelor de prevenţie, în scopul depistării precoce a bolilor cronice. Prevenţia e cu atât mai importantă, cu cât boala avansată presupune cheltuieli mult mai mari. Nu de puţine ori, pacienţii sunt purtaţi pe drum, având în vedere că plafonul laboratoarelor de analize medicale atât la stat, cât şi la privat se epuizează destul de repede. În cazul suspectării existenţei unei afecţiuni cronice, medicul de familie este cel care trebuie să vă îndrume către medicul specialist. Acesta va confirma sau va infirma suspiciunea şi va stabili dacă îndepliniţi criteriile de includere în subprogram, dar şi momentul din care puteţi beneficia de acesta. Pentru unele programe există liste de aşteptare.

În primele trei luni ale acestui an, prin programul naţional de diabet zaharat au fost trataţi 21.257 de doljeni

În judeţul Dolj, se află în derulare zece programe naţionale prin unităţi sanitare şi farmacii cu circuit deschis. Cei mai mulţi doljeni care au solicitat includerea într-un program sunt diabeticii. „Pentru programul naţional de diabet zaharat în semestrul I 2014 avem 21.257 de beneficiari. Pentru medicamente, s-au alocat 18.567.000 de lei, pentru materiale sanitare 1.997.000 de lei, iar pentru pompe insulină şi seturi consumabile 101.000 lei. Şi la programul naţional de oncologie avem 3.509 beneficiari. Pentru subprogramul de tratament al bolnavilor cu afecţiuni oncologice, în aceeaşi perioadă menţionată s-a alocat suma de 47.915.000 de lei. Pentru subprogramul de reconstrucţie mamară după afecţiuni oncologice prin endoprotezare – 29.000 de lei“, a precizat Mariana Cojocaru, medic şef în cadrul CAS Dolj.

Alte sute de doljeni bolnavi, înscrişi în programe de sănătate

Tot în primele luni ale acestui an, potrivit CAS Dolj au existat 21 de beneficiari ai programului naţional de tratament al hemofiliei şi talasemiei. Alţi 30 de doljeni diagnosticaţi cu boli rare, precum scleroza laterală amiotrofică sau sindromul de imunodeficienţă primară, au primit tratament în valoare de 1.527.000 de lei. Şi la programul naţional de boli endocrine sunt înscrişi 132 de doljeni, la programul naţional de ortopedie – 202 beneficiari, la programul de boli cardiovasculare -19 beneficiari în semestrul I. Şi la programul naţional de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanţă, mai precis subprogramul de radiologie intervenţională în primele trei luni ale acestui an au fost 156 de beneficiari. Alţi 129 de beneficiari doljeni cu insuficienţă renală cronică au avut nevoie de beneficiile programului naţional de supleere a funcţiei renale, iar 58 au avut nevoie posttransplant.

Regiunea Sud-Vest Oltenia – cei mai puţini pacienţi trataţi

Potrivit ultimului raport publicat de Curtea de Conturi, în anul 2012, prin CNAS s-au derulat 13 programe naționale de sănătate. Cheltuielile publice pentru derularea acestora, prin bugetul Casei, au fost de 3.095.404.000 lei, reprezentând 0,53% din produsul intern brut al României (în anul 2012, produsul intern brut al României a fost de 587.499.000.000 lei). Ponderea cea mai ridicată în totalul acestora o reprezintă plățile efectuate pentru derularea Programului naţional de oncologie, pentru care s-au cheltuit 84,88% din fondurile publice alocate, urmate de plățile pentru subprogramul de tratament al persoanelor cu infecţie HIV/SIDA şi tratamentul postexpunere, pentru care s-au cheltuit 10,03% din fonduri. În urma analizei efectuate asupra fiecăruia dintre cele patru programe naționale de sănătate auditate au fost formulate concluzii în baza unor eșantioane reprezentative analizate în cadrul misiunilor de audit desfășurate de Curtea de Conturi a României, atât prin structurile teritoriale la 14 case de asigurări de sănătate judeţene, printre care şi casele din zona Olteniei. Regiunea Sud-Vest Oltenia a înregistrat ponderea cea mai mică în ceea ce priveşte numărul de pacienţi trataţi. Mai precis au fost trataţi 8,20% din totalul de pacienţi, în condițiile în care cheltuielile cu medicamente dețin o pondere de 7,46%.

CAS Mehedinţi şi Vâlcea, luate în vizorul Curţii de Conturi

Judeţul Gorj a înregistrat cel mai mic număr de bolnavi, respectiv 2.945 de pacienți tratați în cadrul acestui program din totalul de 25.052 de pacienți. Potrivit aceluiaşi raport, ponderea mică a cheltuielilor cu medicamentele din regiunile Sud-Vest Oltenia se poate explica prin faptul că, în tratamentul bolnavilor s-a utilizat „cu preponderență terapia standard care presupune costuri mai reduse și/sau mai puțin terapia cu medicamente inovatoare care sunt supuse aprobării comisiilor județene și/sau comisiei naționale, care implică costuri net superioare față de terapia standard“.
În 2012, potrivit raportului Curţii de Conturi la CAS Dolj, nu au fost înregistrate probleme, însă în Mehedinţi şi Vâlcea au fost semnalate mai multe nereguli. Astfel, au fost validate nelegal în Sistemul Informatic Unic Integrat prescripţii medicale în valoare estimată de 162.000 de lei pe coduri numerice personale care au aparţinut unor persoane care erau decedate la data prescrierii şi la data eliberării medicamentelor, atât prin farmaciile cu circuit deschis, cât şi în cele cu circuit închis. Tot în Mehedinţi, contrar prevederilor legale, au fost eliberate prescripţii medicale în valoare estimată de 8.233.000 de lei emise de medicii de familie care nu aveau contract încheiat pentru prestarea de servicii în cadrul programelor naţionale de sănătate.

Locul 1 în Europa în privința cazurilor de hepatită C

România ocupă locul 1 în Europa în privința cazurilor de hepatită C, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. De altfel, ne situăm pe locul 4 ca rată a mortalităţii cauzată de afecţiunile hepatice, mai exact 44,5 decese la suta de mii de locuitori, în condiţiile în care media europeană este de 15 decese la suta de mii de locuitori.

România, fruntaşă la TBC

La nivel mondial, 9 milioane de oameni se îmbolnăvesc anual de tuberculoză. România are cele mai multe cazuri de tuberculoză din Uniunea Europeană. Anul trecut, în statistici apăreau 34.000 de bolnavi. În Oltenia sunt cei mai mulţi bolnavi de tuberculoză, iar în judeţul Dolj se înregistrează foarte multe îmbolnăviri.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS