http://www.youtube.com/watch?v=RY7lpuCNUr4
România ocupă locul cinci în Europa ca valoare a incidenţei tuberculozei, valoare de 2,5 ori mai mare decât media europeană şi de 6,7 ori decât cea din Uniunea Europeană, fiind ţara cu cele mai multe cazuri de TBC din UE, peste 34.000 (în 2013), potrivit ultimelor statistici. Şi tot statisticile plasează Oltenia în fruntea regiunilor din România cu cea mai mare incidenţă a acestei boli, Dolj, Olt şi Mehedinţi fiind judeţele care, de aproape 15 ani, conduc în topul naţional al cazurilor de tuberculoză.
24 martie este considerată Ziua Mondială de Luptă Împotriva Tuberculozei, o boală infecto-contagioasă care afectează încă mulţi români, iar Oltenia este, din păcate, fruntaşă la acest capitol. De ani buni, Doljul se află între primele trei judeţe din ţară ca incidenţă a cazurilor de TBC, alături de vecinele Olt şi Mehedinţi, cu care face frecvent rocadă în acest clasament. Iar situaţia nu pare să se schimbe nici în următorii ani, chiar dacă incidenţa tuberculozei este în scădere, potrivit dr. Cornel Miu, coordonatorul Programului Naţional de Tuberculoză pe judeţul Dolj.
Medic primar pneumolog în cadrul Spitalului de Boli Infecţioase „Victor Babeş“ din Craiova, dr. Miu a prezentat luni, cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Tuberculozei, care este incidenţa acestei boli în judeţ, explicând şi de ce au ajuns Doljul şi Oltenia fruntaşe la acest capitol. „24 martie este o zi de comemorare, pentru că întotdeauna în România şi în lume acest bacil Koch care provoacă tuberculoza a făcut multe victime. În ultimii 130 de ani, bacilul Koch a fost responsabil pentru decesul a peste 130 de milioane de oameni, mai mult ca toate războaiele care au fost în lume. Oltenia este zona cu incidenţa cea mai mare a cazurilor de TBC, de ani întregi ne confruntăm cu acest lucru. Asta chiar dacă tuberculoza a scăzut considerabil în Dolj, cu 30% faţă de anul 2008, de la 165 de cazuri la suta de mii de locuitori (în 2008), la 113 cazuri la suta de mii de locuitori (în 2013)“, a precizat dr. Cornel Miu.
Această scădere a fost pusă de medicul pneumolog pe seama aplicării strategiei DOTS (strategia bazată pe tratamentul tuberculozei sub directă observare – n.r.), prin care bolnavul de TBC, odată depistat, este internat până nu mai reprezintă o sursă de contaminare, pentru ca apoi să continue tratamentul în ambulator, până la vindecare. „În ultimii ani a fost, într-adevăr, când Doljul, când Mehedinţiul, când Oltul în primele locuri la TBC. Oltenia s-a confruntat în ultimii 15 ani cu o incidenţă mare a bolii, dar această incidenţă mare înseamnă, din punctul meu de vedere, şi o depistare bună a cazurilor, iar rata de vindecare a bolii este de peste 86%“, a spus dr. Cornel Miu, care susţine că Organizaţia Mondială a Sănătăţii cere să se depisteze peste 70% din bolnavi, „dar importantă este rata de vindecare, iar noi avem o rată foarte bună“.
Pentru pneumologi, nu numărul de cazuri este îngrijorător, ci faptul că bolnavii nedepistaţi şi netrataţi sunt marele pericol. „Tuberculoza se transmite atunci când între omul bolnav şi cel sănătos există un contact prelungit, de lungă durată, cel puţin patru ore. Nu este ca la viroze, când te urci în autobuz, intri în contact cu persoana bolnavă şi a doua zi vezi că ai luat şi tu răceala. De aceea şi copiii sunt vaccinaţi împotriva tuberculozei la ieşirea din maternitate, pentru a-i proteja, dar asta nu înseamnă că nu vor mai face boala, ci că, dacă o vor face, va fi o formă mai uşoară, nu se va ajunge la formele grave, la o meningită tuberculoasă, care poate duce la deces“, a explicat dr. Miu. Acesta a menţionat că şi incidenţa TBC la copii a scăzut în Dolj, de la 32 de cazuri la suta de mii de persoane, la 22 de cazuri la suta de mii.
Care sunt simptomele TBC
Tuberculoza este o infecţie bacteriană localizată cel mai des în plămâni (TBC pulmonar), dar care se poate răspândi şi în alte părţi ale organismului (TBC extrapulmonar). Din plămâni, tuberculoza se tramite cu uşurinţă altor persoane, pe calea aerului, prin tuse sau strănut. Principalele simptome de tuberculoză sunt tusea seacă sau productivă, care durează peste trei-patru săptămâni fără a răspunde la tratamentul antitusiv, subfebrilitatea, scăderea în greutate, lipsa poftei de mâncare, transpiraţia, tendinţa spre oboseală, greutate în respiraţie, dureri toracice. „Acestea sunt semne sugestive de TBC, iar persoana care se află în această situaţie se poate adresa fie medicului de familie, fie oricărui medic de specialitate din judeţ, chiar şi fără a avea bilet de trimitere de la medicul de familie“, susţine dr. Cornel Miu, coordonatorul Programului Naţional de Tuberculoză pe judeţul Dolj.
Nu toate infecţiile produc însă şi boala. Bacilii TBC pot rămâne în organism fără a se transmite mai departe, dar în momentul în care puterea de apărare a organismului va scădea, bacilii se pot înmulţi, vor produce leziuni ale plămânilor şi, implicit, tuberculoză pulmonară. Factorii care contribuie la apariţia acestei boli sunt alimentaţia (hrană în cantitate redusă şi de proastă calitate), condiţiile de trai (locuinţe insalubre şi supraaglomerate), bolile asociate (diabetul, stomacul operat, boli psihice), consumul de tutun şi alcool, stresul, munca excesivă sau odihna insuficientă. Tratată, tuberculoza este o boală care se vindecă, dar netratată este mortală. Statisticile arată că jumătate din bolnavii de TBC netrataţi pot muri în cinci ani. Tratamentul bolnavilor de tuberculoză durează şase luni şi este gratuit, indiferent dacă persoana respectivă este asigurată sau nu.
Incidenţă mai crescută în mediul rural
Din ultimele date privind TBC la nivelul judeţului Dolj, incidenţa mai mare se întâlneşte în mediul rural, în timp ce în mediul urban cea mai mare incidenţă este la Segarcea. Una dintre cauze ar fi şi teama de a merge la medic din lipsa banilor. „Intervenţiile noastre se îndreaptă, din 2012, către grupurile vulnerabile de populaţie, care trebuie să înţeleagă că spitalizarea şi tratamentul sunt gratuite. Am descoperit persoane care, deşi aveau simptome de TBC, nu s-au adresat medicului de familie sau celui din policlinică de teamă că vor plăti pentru consultaţie, spitalizare şi tratament. Un control la plămâni, de exemplu, în spitalul nostru (Spitalul de Boli Infecţioase din Craiova – n.r.) este gratuit. Pacientul trebuie să-şi facă tratamentul până la capăt, însă sunt şi bolnavi care refuză tratamentul după o perioadă, când constată că starea lor generală este bună, dar nu se vindecă, iar boala reapare. Uneori se recurge şi la ameninţări la cei din mediul rural, prin intermediul poliţiei, primăriei, ca să vină să-şi ia tratamentul. Unii renunţă şi pentru că nu au bani să vină la Craiova pentru control“, a mai spus dr. Cornel Miu.
Boala este vindecabilă, dar există şi acele cazuri de MD-R, tuberculoză multidrog-rezistentă, persoane la care tratamentul standard nu-şi mai face efectul. În Dolj, sunt 40 astfel de cazuri. „Tratarea unui asemenea bolnav, pe lună, face cât zece cazuri noi pe care le putem vindeca, or aici, la cei cu MD-R, şansele de vindecare sunt de 50% de cele mai multe ori“, a explicat dr. Miu, coordonatorul Programului Naţional de Tuberculoză pe Dolj.
Tuberculoza ucide anual
1.200 de români
Conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în fiecare an nouă milioane de oameni se îmbolnăvesc de tuberculoză, iar 1,3 milioane mor din cauza acestei boli. Totodată, trei milioane de persoane bolnave de tuberculoză sau contacţi ai bolnavilor de TBC nu primesc îngrijirile medicale necesare. Peste 95% din cazuri au apărut în ţările cu venituri mici şi medii. România rămâne ţara din UE cu cele mai multe cazuri de tuberculoză, peste 34.000 (în 2013), dintre care 1.500 de cazuri de tuberculoză multidrog-rezistentă, în timp ce aproximativ 1.200 de bolnavi decedează anual. În Dolj, la sfârşitul anului 2013 se aflau în evidenţă 987 de bolnavi de TBC, din care 647 reprezentau cazuri noi. Numărul deceselor din judeţ având drept cauză tuberculoza a fost anul trecut de 54. Mortalitatea cea mai redusă este în ţări precum Olanda (0,3%), Germania (0,5%) sau Austria (0,6%). Chiar şi Bulgaria stă mai bine comparativ cu România (4% rata de mortalitate la bărbaţi şi 1,1% la femei), în timp ce la noi mortalitatea este de 11,8% la bărbaţi şi 1,8% la femei. Peste România, la mortalitatea de TBC în rândul bărbaţilor, se află Lituania (17,4%), Moldova (27,7%), Rusia (35,1%) şi Ucraina (37,8%).
