Când ai pe cineva drag internat într-una din cele două secţii de Terapie Intensivă ale Spitalului Judeţean de Urgenţă din Craiova treci printr-un coşmar din care ai da oricât să te trezeşti. Ai da oricât şi pentru o veste bună de dincolo de uşa cu „Accesul strict interzis persoanelor neautorizate“ sau pentru o vorbă bună din partea cadrelor medicale. De fapt, aici apare de cele mai multe ori şi marea problemă, eternul conflict medici – aparţinători.
O noapte pe holurile Terapiei Intensive am descris-o într-un material publicat în ediţia din 9 martie a Gazetei de Sud, iar concluzia a fost că experienţa este inumană, chiar traumatizantă. Nici ziua nu se poate spune că lucrurile ar sta mai bine, atâta timp cât familiile pacienţilor internaţi se înghesuie în faţa unei uşi închise, de unde primesc informaţii cu picătura.
Pe uşa de la intrare văd care este procedura stabilită de lege (Ordinul de Ministru nr. 1248/2012) pentru a afla date despre starea pacientului sau pentru a-l vizita. Programul de vizită este între orele 12.00-14.00 şi 17.00-20.00, iar detalii despre pacient se pot solicita între orele 10.00-13.00 de la medicul curant, pe afişul de pe uşă fiind trecute şi numele medicilor responsabili pe fiecare salon. Toate acestea fiind scrise negru pe alb, lucrurile ar trebui să meargă de la sine. În realitate însă, situaţia e alta.
„Am primit doar sfidare şi dezinteres din partea medicilor“
Mai mulţi aparţinători s-au plâns de faptul că nici în timpul orelor prevăzute pentru vizită nu pot intra la pacienţi, iar modul în care li se vorbeşte este sfidător. „Am constatat că pe uşa secţiei se află afişat un orar de vizită pentru aparţinătorii pacienţilor aflaţi la Terapie Intensivă, fără a fi specificat expres că pentru accesul în intervalul de vizită este necesar acordul medicului de salon. Precizez că am respectat cu sfinţenie orele indicate, m-am adresat respectuos personalului medical, însă am primit doar sfidare şi dezinteres faţă de persoanele aflate în suferinţă“, ne-a scris o craioveancă a cărei mamă a fost internată în Secţia ATI.
Aceasta ne-a mai precizat că seara asistenta din salon nu i-a dat voie să-şi vadă mama, iar a doua zi, aflată fiind în salon la căpătâiul mamei, în orarul de vizită, medicul i-ar fi spus că 12.10 nu era ora potrivită, sugerându-i o altă oră, 12.30. „În contextul în care pe uşă este un orar de acces fără alte menţiuni speciale, de ce personalul medical interpretează şi impune cunoaşterea de către aparţinători a unor regului «nescrise» care depăşesc limita bunului-simţ, dând astfel dovadă de exces de zel?“, s-a mai întrebat femeia, menţionând că accesul îi fusese permis „în scopul trimiterii spre a cumpăra unele medicamente scrise pe fiţuici“.
„Saloanele sunt mici, nu au loc toţi aparţinătorii odată“
Situaţia descrisă de femeia respectivă a fost confirmată de medicii de pe secţie, însă aceştia pun toate aceste lucruri pe lipsa spaţiului de la Terapie Intensivă. „Paturile sunt apropiate, abia avem loc să ne strecurăm noi printre ele. Cum ar fi ca la fiecare bolnav să stea în acelaşi timp unu-doi aparţinători? Nici dumneavoastră nu v-ar conveni să aveţi aici pe cineva care are nevoie de linişte, iar salonul să fie plin de aparţinători“, a spus unul dintre medicii din ATI.
Un alt cadru medical a afirmat că programul de vizită se respectă, numai că intrarea se face tot cu acordul medicului. „Sunt situaţii când avem urgenţe, când saloanele sunt pline cu tărgi cu bolnavi, şi atunci aparţinătorii nu pot intra oricum şi oricând. Tot noi trebuie să le spunem când să intre, chiar dacă e program de vizită. În mod normal, într-o secţie de Terapie Intensivă nu ar trebui să intre decât cadre medicale, dar, fiind şi lege dată cu vizitele, trebuie să o respectăm. Dar, repetăm, saloanele sunt mici, nu au loc toţi aparţinătorii odată“, a spus medicul. Acesta a şi sugerat ca afişul de pe uşă să sufere o modificare din care aparţinătorii să înţeleagă faptul că şi în timpul orelor de vizită trebuie să solicite acceptul medicului curant pentru a intra la bolnav. „Acum, de exemplu, nu avem nici o urgenţă, aparţinătorii pot merge pe saloane“, a mai spus medicul, în timp ce se afişa deja noua prevedere.
În ciuda celor spuse de medici, aparţinătorii prezenţi ieri în faţa uşilor de la Terapie Intensivă în timpul orelor de vizită (şi nu erau deloc puţini) manifestau o oarecare teamă faţă de cadrele medicale, dobândită în urma discuţiilor purtate cu acestea. „Văd că este oră de vizită, dar ce să facem, că iar ne iau la rost?! Ne vorbesc numai de sus“, a spus un bărbat care nu avea curajul să încerce să intre. Când uşa s-a deschis, a întrebat totuşi de un bolnav. „Nu este la mine pe salon“, i s-a răspuns rapid, după care i s-a închis uşa în nas. A dat să bată din nou la uşă, dar soţia l-a tras deoparte: „Nu-i mai supăra, lasă că poate vorbeşte cu cine este pe salon şi ne anunţă“. „Ne mai spun ce şi ce, când îi întrebăm, dar ne tratează de parcă nu am fi oameni. Parcă am sta pe aici de drag, nu de nevoie“, a mai spus un bărbat, care nici el nu avea curajul să treacă dincolo de uşa albă de la Terapie Intensivă.
