14 C
Craiova
vineri, 23 octombrie, 2020

Vertijul

Cunoscut mai ales sub denumirea populară de „ameţeală“, vertijul este un simptom frecvent întâlnit şi de obicei alarmant. Acesta e reprezentat de impresia subiectivă (iluzia) de deplasare sau de rotaţie fie a corpului, fie a mediului înconjurător faţă de corp, însoţită de tulburări de echilibru. Deseori, vertijul se asociază cu dureri de cap (cefalee).
Echilibrul corpului, orientarea spaţială şi posturală se realizează prin conlucrarea a trei sisteme stabilizatoare: sistemul vizual, sistemul vestibular (ai căror receptori se află în ureche) şi sistemul somato-senzorial (care primeşte informaţii de la piele, articulaţii şi muşchi). Vertijul se produce atunci când este perturbată funcţionarea normală a unuia sau mai multor sisteme dintre cele enumerate.
Cea mai des întâlnită cauză a ameţelii este spondiloza cervicală – formă de reumatism articular degenerativ a coloanei vertebrale. În aceste condiţii, ameţeala se intensifică prin mişcarea sau rotaţia capului (mai ales dacă este amplă sau rapidă), prin expunerea la curenţi de aer rece şi mai ales prin amplasarea capului în condiţii neobişnuite (ca de exemplu aplecarea cu capul în jos).
Alte motive uzuale de apariţie a vertijului sunt tulburările de vedere, purtarea unor ochelari nepotriviţi, anemia sau gripa. Există, de asemenea, un număr foarte mare de afecţiuni neurologice care pot produce ameţeală: neuropatii centrale sau periferice, accidente vasculare cerebrale, vestibulopatii, neurinoame, epilepsie etc. Alte cauze benigne şi tranzitorii de vertij sunt intoxicaţia alcoolică (beţia), răul de mare sau de maşină, hiperventilaţia (respiraţia rapidă şi amplă), ascensiunea sau coborârea bruscă.
Există şi o formă de vertij psihogen, isteric, care apare la persoane tinere, sănătoase, ce prezintă şi alte manifestări neuro-distonice (nevrotice): palpitaţii, lipsă de aer, înţepături în dreptul inimii, nod în gât, cefalee, furnicături, tremurături, leşin etc.
Deşi multe persoane cred că ameţeala este cauzată foarte frecvent de o afecţiune cardiovasculară, această părere este greşită: cu toate că există unele boli de inimă care pot produce vertij, totuşi, acestea sunt cauze rare de ameţeală, fiind legate în primul rând de variaţii extreme ale tensiunii arteriale sau ale frecvenţei inimii (pulsului). Astfel, dacă aceşti doi parametri se situează în afara limitelor normale, şi mai ales dacă variaţia lor e bruscă, se poate produce vertij.
Fie scăderea frecvenţei cardiace sub valorile normale minime (50 – 60 de bătăi pe minut), fie apariţia unor aritmii cu frecvenţă cardiacă de peste 150 – 180 de bătăi pe minut poate produce ameţeală prin reducerea debitului cardiac.
Valorile normale ale tensiunii arteriale sistolice (maxime) se încadrează între 90 – 130 de milimetri de mercur (mm Hg). Totuşi, este nevoie de o creştere importantă a acestora, de obicei peste 180 – 190 mm Hg, pentru a produce ameţeală sau alte simptome. Astfel se explică de ce persoanele hipertensive sunt de regulă asimptometice, uneori chiar şi la valori cu mult peste 200 mm Hg ale tensiunii arteriale sistolice. Atunci când o persoană are valori uşor sau moderat crescute ale tensiunii arteriale (140-170 mm Hg), relaţia între aceste valori tensionale şi vertijul resimţit este deseori fie coincidentală, fie inversă decât pare: tensiunea arterială creşte reactiv, ca un răspuns al organismului la prezenţa vertijului, ameţeala fiind deci nu efectul, ci cauza creşterii tensiunii arteriale.
Dimpotrivă, scăderea tensiunii arteriale sistolice cu doar 20 – 30 mm Hg sub valorile normale poate produce vertij sau alte simptome caracteristice: cefalee, tulburări de vedere, somnolenţă sau senzaţie de oboseală. Scăderea bruscă a tensiunii arteriale, de exemplu de la 180 la 110 – 120 mm Hg, din cauza unui tratament prea agresiv, conduce deseori la ameţeală şi este o cauză frecventă de abandonare a tratamentului antihipertensiv.
În articolul următor al rubricii noastre permanente vă vom propune unele modalităţi practice de prevenire şi combatere a vertijului.

Dr. Ovidiu VÎLCEANU, medic specialist cardiolog

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI DE ULTIMA ORĂ

Prins după ce a tâlhărit o casă de schimb...

Polițiștii din Brașov au depistat un bărbat,...

ȘTIRI GdS

Plasma celor vindecați de COVID nu are „niciun beneficiu...

Un studiu efectuat pe mai mult de 400 de pacienți din India arată că efectele plasmei nu sunt suficiente pentru a îmbunătăți...

Directorul medical de la spitalul Filantropia are coronavirus

Directorul medical de la Spitalul Clinic Municipal "Filantropia", Lorena Dijmărescu, a fost infectat cu noul coronavirus. Informaţia a fost confirmată de managerul...

Boli care cresc de până la 3 ori riscul...

Un amplu studiu internațional al pacienților cu COVID-19 a confirmat că bolile cardiovasculare, hipertensiunea arterială, diabetul, insuficiența cardiacă congestivă, bolile renale cronice,...

Situaţie tensionată la SJU Craiova. 80 de angajaţi din...

80 de angajaţi au Unităţii de Primiri Urgenţe (UPU) de la Spitalul Judeţean din Craiova (SJUC) au făcut cereri către conducere pentru...

Dr. Băltăreţu, Premium Estetic Dental: „Îngrijirea dinţilor costă când...

Stomatologia nu trebuie să însemne frică, anxietate sau bani mulţi. Deşi facem adesea aceste asocieri cu vizita la dentist, lucrurile pot sta...

Pentru a atrage medici în secțiile ATI, Guvernul propune...

Guvernul discută, joi, în primă lectură, o ordonanță de urgență pentru atragerea de medici în spitale în actualul context epidemiologic. Astfel, medicii...