Alcoolul – risc sau protecţie cardiovasculară?

România este, din păcate, una dintre ţările în care consumul excesiv de alcool a devenit un fenomen social, cu multiple consecinţe negative: favorizarea apariţiei unor boli organice (ciroză hepatică, gastrită, neuropatie etanolică, cardiomiopatie dilatativă), a unor tulburări de comportament sau afecţiuni psihice, dar şi a unor fapte antisociale, accidente rutiere sau de muncă generate mai ales de excesele ocazionale de alcool. Considerat viciu alimentar, consumul de alcool este deseori asociat categoriilor sociale defavorizate şi mediilor rău famate, blamat de o mare parte a populaţiei şi contraindicat cu generozitate de medici.
Este foarte important de deosebit consumul moderat de alcool de excesul bahic. Aceasta întrucât efectul celor două moduri de a consuma alcool au efecte evident diferite asupra organismului. Este incontestabil că excesul de alcool dăunează stării de sănătate (şi nu numai). Cu totul altfel stau însă lucrurile în privinţa consumului moderat de alcool – trebuie subliniat aici că în lume există o mare variabilitate a perceperii noţiunii de consum „moderat“ de alcool, în funcţie de ţară, de cultură, de religie, de apartenenţă la un grup social sau breaslă etc.
Cu siguranţă că sunt unele afecţiuni (hepatice, cardiologice, neurologice, psihice) care contraindică absolut consumul de alcool, şi acestor pacienţi este justificat să li se ceară abstinenţă totală în acest sens. Însă populaţiei sănătoase şi celor mai mulţi dintre pacienţii suferinzi de boli cardiace (exceptând unele forme de aritmii, cardiomiopatii sau insuficienţa cardiacă severă) le este permis consumul moderat de alcool – constând într-un pahar de vin, un pahar de tărie sau o bere zilnic (evident, nu toate în aceeaşi zi). Cu toate acestea, medicii se feresc în general să permită pacienţilor consumul moderat de alcool, din teama (de multe ori bine justificată!) de a nu încuraja în acest fel excesul.
Există chiar studii ştiinţifice care arată tendinţa ca persoanele care consumă moderat alcool să fie protejate de apariţia bolilor cardiovasculare – în primul rând a cardiopatiei ischemice – comparativ cu indivizii complet abstinenţi (dar pe de altă parte comparativ şi cu aceia care abuzează de alcool). Nu este deocamdată stabilit cu certitudine dacă între consumul moderat de alcool şi prevenirea bolilor cardiovasculare înregistrată la această categorie populaţională este o relaţie de tip cauză-efect sau doar una coincidentală.
Contrar credinţei populare potrivit căreia vinul roşu este factorul protector faţă de afecţiunile cardiace, se pare că toate felurile de vin, dar şi băuturile spirtoase, au acest efect favorabil. Tot referitor la vinul roşu trebuie adăugat că, atunci când este consumat cu moderaţie, acesta nu creşte tensiunea arterială – aşa cum în mod eronat este considerat de către majoritatea populaţiei.
Marea majoritate a medicamentelor, şi mai ales acelea folosite în cardiologie, nu necesită oprirea administrării atunci când pacientul consumă moderat alcool. Totuşi, cei mai mulţi pacienţi privesc cu neîncredere sfatul pertinent de a nu întrerupe medicaţia cardiologică în zilele în care consumă alcool, în acest fel făcând pauze nejustificate în administrarea tratamentului, ce pot duce la agravarea afecţiunilor de care suferă.
Departe de a se constitui ca o pledoarie în favoarea consumului de alcool, cu atât mai puţin în favoarea excesului de alcool, acest articol îşi propune să atragă atenţia că, atunci când este consumat cu moderaţie, alcoolul nu are (cu puţine excepţii) efecte dăunătoare asupra sănătăţii şi, mai ales, nu justifică întreruperea medicaţiei permanente a pacienţilor cardiaci cronici.