Ceasul deşteptător care sună când afară este încă întuneric, telefonul mobil nelipsit din mână, probleme la serviciu, neînţelegeri cu partenerul, şedinţe peste şedinţe, termene-limită, obligaţii sociale imposibil de evitat, toate aceste lucruri ne stresează şi ne pot afecta sănătatea.
Stresul este un efect al mai multor factori de mediu: demografia explozivă, emigraţia, imigraţia, singurătatea, divorţul, decesul persoanelor dragi, supărările de tot felul, şomajul, munca în exces, pensionarea, bătrâneţea, monotonia timpului liber, statul în exces la televizor sau în faţa calculatorului, meteorosensibilitatea. Zi de zi ne confruntăm cu astfel de situaţii, care sunt sursa oboselii şi a nemulţumirilor de tot felul.
Deşi se consideră că sunt două forme de stres: eustres – stres „bun“ şi distres – stres „rău“, în realitate, şi primul, pe o perioadă lungă, devine nociv. Acumularea lui duce la tulburarea homeostaziei, cu modificări asupra întregului organism uman, astfel că el sfârşeşte la fel de ruinat pe dinafară, cât şi pe dinăuntru.
60% dintre români mor din cauza bolilor cardiovasculare
Stresul devine, la rândul său, factor de risc pentru multe maladii ale căror tratamente sunt mult mai scumpe decât profilaxia lor: sindromul metabolic, HTA, angină pectorală, infarct miocardic acut/cronic, atacuri de panică, nevroze şi psihoze, sinucideri; tulburări ale comportamentului sexual: acte de violenţă sau libido scăzut; dereglări ale comportamentului alimentar (anorexie, bulimie), obezitate, diabet zaharat; consum exagerat de excitante (alcool, droguri, nicotină).
Efectele stresului se văd în statistica privind cauzele mortalităţii în România. Bolile cardiovasculare sunt pe primul loc, reprezentând 60% dintre decese, urmate de cele canceroase – cu 17% şi cele digestive – cu 6%.
Este în puterea noastră să dăm viaţă anilor şi ani vieţii! Cum? Fiind propriul nostru manager al stresului. Nu este mare filosofie. Trebuie să vrem să ne impunem un stil de viaţă sănătos din toate punctele de vedere.
Recomandări
Iată câteva soluţii, geniale prin simplitatea lor:
1. Reduceţi aportul substanţelor excitante pentru sistemul nervos: cafeaua, tutunul, alcoolul;
2. Folosiţi cât mai puţine medicamente de orice fel;
3. Insistaţi pe o alimentaţie bogată în fructe şi legume, evitând grăsimile, zahărul şi pâinea;
4. Somnul regulat şi suficient, între ore fixe, de minimum şapte-opt ore, creează un bioritm necesar reîncărcării organismului;
5. Nu faceţi mai multe lucruri deodată – faceţi-le pe rând;
6. Planificaţi-vă munca în mod metodic şi constant (oricum nu le puteţi face pe toate odată);
7. Diversificaţi-vă pasiunile şi hobby-urile din timpul liber;
8. Râsul scade tensiunea fizică şi stimulează eliberarea endorfinelor, sistemul imun, oxigenarea creierului. Aşa că râdeţi cât mai des;
9. Jucaţi-vă acasă sau în parc cu animalele şi cu copiii;
10. Citiţi cărţi, înconjuraţi-vă de prieteni, evitaţi singurătatea, iar grădinăritul să ştiţi că nu este o pierdere de timp;
11. Meloterapia. Presupunând că nu putem muta barul de la parterul blocului şi nici înlătura cu totul zgomotul nociv de la locul de muncă, nu ne rămâne decât să ascultăm cu perseverenţă muzică antidot;
12. Relaxarea se poate obţine şi prin yoga, tehnici de sugestie şi autosugestie, masaj, dans;
13. Exerciţiile fizice, sportul de orice fel – cât mai mult în aer liber.
14. Recreaţi-vă, bucuraţi-vă de vacanţă: nu amânaţi concediul nici măcar o zi, chiar dacă pregătirea acestuia reprezintă un stres în sine;
15. Nu aşteptaţi concediul, ci profitaţi de fiecare clipă liberă din timpul zilei, precum şi de zilele de la sfârşitul săptămânii (excursii, plimbări prin parc);
16. Şi nu uitaţi afecţiunea. Ea contribuie la consolidarea unei relaţii interpersonale profunde şi puternice, factor extrem de important pentru diminuarea nivelului de stres.
Rezistenţa
Omul răspunde la stres în funcţie de profilul său psihologic:
1. Tipul A – persoane care răspund la stres prin exteriorizare exagerată, fiind predispuse la patologie cardiovasculară;
2. Tipul B – persoane rezistente, pe care numai evenimente ieşite din comun le pot influenţa – cele care, de regulă, domină situaţia;
3. Tipul C – persoane cu interiorizare relativă la stres, dezavantajul fiind depresia, tulburări sexuale, ulcer gastroduodenal, boli reumatice.
Dr. Narcisa Dinică, Biroul de Promovare a Sănătăţii, DSP Dolj
