O alimentaţie variată şi echilibrată pe tot parcursul sarcinii permite nu numai acoperirea nevoilor nutriţionale ale viitoarei mămici, dar şi ale bebeluşului, favorizând creşterea lui armonioasă. Mergeţi la medic imediat după ce aţi aflat că sunteţi însărcinată, pentru consultaţii de specialitate periodice şi pentru sfaturi legate de alimentaţia corectă şi modul de viaţă.
Ideea conform căreia în timpul sarcinii femeia trebuie să mănânce pentru doi nu mai este valabilă. Se consideră că este mult mai importantă calitatea alimentelor, iar dacă alimentaţia obişnuită este echilibrată, va fi nevoie de mici modificări pentru a asigura nevoile nutriţionale specifice perioadei de graviditate.
Necesarul zilnic de calorii variază de la o persoană la altă, în funcţie de rata metabolică bazală individuală şi de activitatea fizică. O femeie gravidă are nevoie de un supliment energetic de aproximativ 200 de calorii pe zi în timpul ultimelor trei luni de sarcină, în mod normal surplusul de greutate fiind de 12 kg. La două săptămâni după naştere, poate pierde până la 9 kg din această greutate, incluzând şi greutatea copilului. Femeia poate reveni la greutatea dinainte de naştere în trei, patru luni, dacă are o alimentaţie echilibrată şi nu consumă prea multe dulciuri. Dacă alăptează, poate pierde surplusul de greutate mai repede, rezervele de grăsime fiind consumate acum în procesul de producere a laptelui.
Sfaturi
Mamele care îşi alăptează copiii au nevoie, de asemenea, de un surplus energetic de până la 550 de calorii.
Acest supliment zilnic de calorii poate fi asigurat prin mici gustări nutritive între mese: un sandviş, fructe, legume, iaurt, cereale.
– Sărurile minerale şi vitaminele sunt esenţiale pentru sănătate şi ele sunt conţinute în alimente.
O gravidă nu trebuie să ia suplimente minerale sau vitamine fără recomandarea medicului pentru că, în cantităţi mari, unele vitamine pot deveni toxice (de exemplu, vitamina A din ficat).
– Acidul folic face parte din complexul vitaminelor B şi este extrem de important pe tot parcursul sarcinii, dar mai ales în primele 12 săptămâni, când se formează toate organele şi sistemele fătului. Sursele principale de acid folic sunt: broccoli, conopidă, varză, fasole verde, mazăre, spanac, portocale, lapte, ouă, nuci, peşte.
– Calciul este extrem de important în timpul sarcinii pentru formarea oaselor şi dinţilor fătului. Atât femeia gravidă, cât şi cea care alăptează au nevoie de un surplus de calciu. Surse principale: lapte şi produse lactate, alte surse; legume cu frunze închise la culoare, peşte cu oase moi (sardine, somon).
– Fierul este foarte important atât pentru mamă, cât şi pentru fătul în dezvoltare. Dacă testele de rutină ale sângelui vor arăta anemie, medicul va prescrie un supliment de fier. Dozele mari de fier pot fi toxice.
– Substanţe toxice. Ca şi fumul de ţigară, alcoolul trece bariera placentară şi ajunge în sângele fătului, putând avea efecte devastatoare asupra sănătăţii copilului. Unele preparate din plante uscate pot conţine substanţe cu potenţial toxic. Ceaiul, cafeaua şi ciocolata conţin cafeină, care în cantităţi mici nu este dăunătoare. Nu este bine cunoscut în ce măsură trece cafeina în sângele fetal.
Probleme
Pofta pentru anumite alimente, cum ar fi murăturile sau strugurii, este obişnuită în sarcină. La fel şi aversiunea faţă de unele alimente sau băuturi, cum ar fi cafeaua. Poftele trebuie satisfăcute în limite rezonabile şi fără a exclude alte alimente.
Răul de dimineaţă, manifestat prin greaţă şi vărsături în timpul primelor trei, patru luni de sarcină, poate fi evitat sau redus. Pentru aceasta, gravida trebuie să se ridice lent şi să stea puţin aşezată pe marginea patului, să bea un ceai sau să mănânce un biscuit înainte de a se ridica din pat. Dimineaţa este bine să ia gustări mici, la două – trei ore, să evite alimentele cu arome puternice şi mirosurile neplăcute.
Constipaţia, destul de frecventă în sarcină, se înlătură cu o dietă variată şi bogată în fibre (cereale, fructe proaspete, legume), consum de apă şi sucuri naturale de fructe, exerciţii fizice uşoare.
Trebuie acordată o atenţie specială spălării alimentelor, pentru a evita infecţiile, în special pe cele cu salmonelă şi listeria. Se recomandă evitarea brânzeturilor moi din lapte nepasteurizat, a cărnii sau ouălor crude ori insuficient preparate termic.
Dacă se reîncălzeşte mâncarea, se ţine pe foc până dă un clocot. Carnea crudă se păstrează într-un compartiment separat al frigiderului. Laptele se fierbe bine înainte de a fi consumat. Alimentele cu termen de valabilitate depăşit trebuie evitate.
Dieta
În dieta dumneavoastră trebuie să includeţi câte ceva din fiecare grupă de alimente:
1. Alimente hidrocarbonate – pâine şi alte produse cerealiere, cartofi şi leguminoase uscate, cum ar fi mazăre, soia, fasole uscată – la fiecare masă şi după apetit;
2. Fructe şi legume proaspete, congelate sau deshidratate, minimum de cinci ori pe zi;
3. Carne şi produse din carne, mai ales peşte, cel puţin de două ori pe zi;
4. Lapte şi produse lactate, cel puţin de trei ori pe zi;
5. Grăsimi, produse zaharoase şi sare, în cantităţi rezonabile;
6. Zilnic se consumă cel puţin 1,5 litri de apă.
