10.6 C
Craiova
joi, 25 aprilie, 2024
Știri de ultima orăSanatateAerofagia, boala omului grăbit

Aerofagia, boala omului grăbit

Mâncatul pe fugă poate duce la perturbarea funcţionării normale a sistemului digestiv. Aerofagia este cea mai cunoscută şi poate deranjantă dintre aceste tulburări.

Aerofagia este senzaţia de disconfort, de „prea plin“ (de balonare) care apare după masă, din cauza înghiţirii aerului în timp ce mâncaţi, o dată cu alimentele. Această balonare poate fi însoţită uneori de dureri abdominale (din cauza distensiei peretelui gastric), de senzaţia de greaţă, de regurgitaţii sau chiar de vărsături. Excesul de aer se elimină în mod obişnuit prin eructaţii ( râgâieli) sau prin trecerea aerului în tubul digestiv inferior, către rect.

Vicii de alimentaţie

Medicii specialişti consideră că de vină pentru apariţia acestei tulburări sunt aşa-numitele vicii de alimentaţie sau obiceiuri alimentare nesănătoase. „Poziţia defectuoasă în timpul meselor duce la perturbarea funcţionalităţii normale a sfincterului cardial (inelul musculos aflat la trecerea din esofag în stomac). La acelaşi rezultat se ajunge prin înghiţirea alimentelor în mare grabă, eventual desfăşurând şi alte activităţi în acest timp (prototipul omului grăbit care înghite hamburgher într-un fast-food în pauza de zece minute, interval în care a dat două telefoane, a cumpărat un ziar şi a citit titlurile mari şi articolul de fond. Alţi factori care pot declanşa aerofagia sunt utilizarea în exces a băuturilor carbogazoase, defecte ale dentiţiei, afecţiuni ale gingiilor, palatului, care duc la o masticaţie insuficientă şi defectuoasă a alimentelor, consumul unor alimente greu digerabile, bogate în fibre, insuficient prelucrate termic sau prelucrate în exces (arse), stări conflictuale în timpul meselor, mestecatul „în gol“ (guma de mestecat), tulburări funcţionale (spasme) sau anatomice (tumori, stricturi, iritaţii, ulcere etc.) ale tractului digestiv superior (faringe, esofag, sfincter cardial, stomac)“, a susţinut dr. Tatiana Carata-Dejoianu de la Centrul de Diagnostic şi Tratament „Dr. Victor Babeş“ din Bucureşti.
O situaţie aparte se întâlneşte la sugari, care în timpul suptului înghit şi mici cantităţi de aer. Pe de altă parte, laptele matern supt în forţă devine spumos, conţinând el însuşi bule de aer. Din acest motiv, după supt, bebeluşii trebuie ţinuţi în poziţie verticală, ajutaţi să eructeze.

Aerofagia se poate corecta

Deşi cauzează disconfort, aerofagia nu este o problemă majoră, ea putând fi eliminată prin corijarea viciilor de alimentaţie. „Un prim pas este crearea unui ambient favorabil în timpul mesei, cu asigurarea unei poziţii confortabile, evitarea discuţiilor aprinse, a activităţilor simultane, acordarea unui timp suficient prânzurilor, masticarea suficientă a alimentelor. Este recomandată alimentaţia fracţionată, cu mese mici şi repetate, renunţând la masa unică zilnică (de cele mai multe ori seara). Tratamentul stomatologic poate corecta viciile de masticaţie, eliminând una dintre cauzele aerofagiei. Guma de mestecat, pentru cei cu asemenea probleme, băuturile carbogazoase şi excesul de alimente la care se observă apariţia disconfortului trebuie evitate“, a mai spus dr. Tatiana Carata-Dejoianu.
În unele situaţii, aerofagia poate fi legată de afecţiuni organice sau funcţionale ale tubului digestiv superior, motiv pentru care este necesară investigarea clinică şi paraclinică riguroasă a oricărui pacient cu această tulburare. Examenul medical include examinarea atentă a abdomenului.

Întrebări

Sunt câteva întrebări pe care un medic ar trebui să le adreseze unui pacient cu aerofagie pentru a stabili corect diagnosticul şi pentru a ajuta la corectarea viciilor de alimentaţie.
Ce alimente consumaţi de obicei?
Ce alimente aţi consumat recent?
Cât de repede mâncaţi, mestecaţi, înghiţiţi?
V-aţi schimbat recent dieta?
Aţi crescut cantitatea de fibre din dieta dumneavoastră?
Disconfortul este uşor sau este sever?
Senzaţia apare după ingerarea de lapte?
După consumul căror alimente aţi sesizat această problemă?
Aţi luat vreun tratament pentru asta?
Există alte simptome însoţitoare, cum ar fi: dureri abdominale, diaree, sângerări, inapetenţă, scădere ponderală?
Material realizat cu informaţii preluate de pe www.topmedici.ro

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS