5.4 C
Craiova
sâmbătă, 29 februarie, 2020
Acasă Opinii Hocus-pocus cu taxe şi impozite. Programul de guvernare al PSD şi coabitarea...

Hocus-pocus cu taxe şi impozite. Programul de guvernare al PSD şi coabitarea Dragnea – Tudose produc efecte tot mai nocive în economie

-

Aţi observat contorsiunile logice ale premierului, miniştrilor şi liderilor PSD-ALDE, care anunţă taxe noi sau majorate, dar spun senin că acestea nu sunt taxe? Acest hocus-pocus cu politică fiscală, care frizează iresponsabilitatea, e răspunsul unor oameni înspăimîntaţi de realitate. Realitatea că programul de guvernare, Cărticică Roşie cu Trandafiri a PSD, are efecte economice profund nocive. Şi realitatea că relaţia dintre Liviu Dragnea şi Mihai Tudose, o coabitare în care cei doi îşi maschează prost antipatia reciprocă, e nefuncţională.

Să ne reamintim, rapid, despre taxele care nu sînt taxe. Acum o săptămînă, ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, anunţă singur la Antena 3 că va introduce taxa de solidaritate pentru angajatori, 2% din veniturile salariale. A două zi, tot el încerca să explice că taxa există deja, admiţînd – greu, printre rînduri – că e vorba despre majorarea de la 0,25% la 2%. După încă o zi, premierul încerca şi el să ne spună că nu e o taxa nouă, certîndu-l pe Mişa pentru că vorbeşte „finanteza”. Tăriceanu însuşi a încercat să distorsioneze realitatea, spunînd că taxa de solidaritate nu e o nouă taxa, ci o contribuţie.

Luni, ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, anunţă taxa de mediu pentru proprietarii de automobile vechi, dar preciza că „nu va fi o taxa sau impozit”. Ascunderea grosolană a adevărului a început ceva mai devreme, acum cîteva luni, cînd a devenit evident că măririle salariale uriaşe, de 25% sau 50% promise pentru 2018 vor fi de fapt modice, pentru că ele sînt însoţite de trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat. A mai fost şi episodul introducerii supra-accizei pe carburanţi. Preţurile au crescut instantaneu, dar absolut toţi miniştrii întrebaţi despre subiect au negat pur şi simplu realitatea.
Sindromul Munchausen? Nu. Nu vorbim despre nişte nebuni, nici vorba. Ci despre nişte oameni politici perfect lucizi, conştienţi că sînt într-o situaţie ingrată. Îşi dau seama că programul de guvernare cu care au cîştigat zdrobitor alegerile este catastrofal. Îşi dau seama că relaţia tensionată dintre premier şi preşedintele partidului, dintre Palatul Victoria şi Kiseleff, îngreunează şi mai mult guvernarea. Decontul a început. Deficitul bugetar creşte, fără că statul să fi cheltuit mai nimic pentru investiţii. În condiţiile unei creşteri economice-record, e absolut îngrijorător. Mai simplu spus: cînd economia produce enorm (creştere economică mare), e de neînţeles să cheltui mult din credit. Mai cu seama cînd investiţiile sînt minime, iar cheltuielile pe credit sînt doar pentru salarii şi pensii, adică merg în consum. Înseamnă că ceva nu funcţionează corect în economie, că drumul e greşit. Exact aşa s-a întîmplat în 2007-2008, sub guvernul Tăriceanu, care a dus România într-o criză profundă.
Diferenţa dintre 2007-2008 şi 2017 e că acum România e singură ţară din regiune cu asemenea dezechilibre. Uitaţi-va pe datele Eurostat: Bulgaria, Ungaria, Polonia şi restul ţărilor din est au cifre moderate la deficit. Şi toate au în comun ceva: o politică fiscală prudenţă şi previzibilă. Exact ce îi lipseşte României. Încă din campania electorală am arătat că acest program poate produce derapaje periculoase. Aplicarea cîtorva dintre măsuri în prima parte a anului, coroborată cu creşterile salariale votate anul trecut în Parlament în plină campanie electorală, a stopat practic investiţiile publice şi a dus la creşteri necontrolabile de salarii în sectorul public, mai ales în local. Avem deja ştiri despre primarii mici şi direcţii judeţene rămase fără bani de salarii. Creşterile de salarii şi pensii nu sînt rele în sine. Dimpotrivă, asta e scopul oricărui guvern zdravăn la cap. Problema e sustenabilitatea lor. Or, România a ajuns în situaţia aberantă că salariile la stat să fie mult mai atractive decît în privat, cu o creştere explozivă. La pensii, deficitul bugetului a crescut şi el, ameninţînd să dezechilibreze bugetul de stat, după ce PSD a permis din nou în ultimii ani pensiile speciale şi cumularea pensiei cu jobul la stat.

Mare parte din aceste creşteri sînt făcute peste posibilităţile bugetului şi în detrimentul investiţiilor aducătoare de valoare adăugată. Adunaţi la asta şi furturile constante din banii publici, plus un Fisc nereformat, şi înţelegeţi fundătură. Şi unii dintre liderii PSD înţeleg perfect situaţia. Dar ei nu pot denunţă programul de guvernare cîtă vreme Liviu Dragnea, artizanul victoriei incontestabile din alegeri, patronează guvernul. De aici apar şi unele dintre tensiunile evidente, tot mai prost mascate, dintre Liviu Dragnea şi premierulMihai Tudose. Coabitarea celor doi lideri PSD nu e doar o problema internă, de partid. Ea afectează, evident, actul de guvernare. Liviu Dragnea are o agenda proprie pe care încearcă să o impună guvernului. Premierii de pînă acum, Gindeanu şi Tudose, au ieşit destul de rapid din această agenda, conştienţi că ei ar fi primele victime ale unor derapaje economice majore. Grindeanu a fost măturat rapid de Dragnea, cu Tudose lucrurile sînt mai complicate. Oricum, interesul major al lui Liviu Dragnea acum e să treacă rapid prin Parlament modificările la legile Justiţiei; programul de guvernare e pe plan secund. Dar asta nu înseamnă că Dragnea nu îi va pune beţe în roate lui Tudose prin oamenii săi din guvern, cum scriam şi săptămînă trecută. De asemenea, Dragnea îi va face viaţă un calvar lui Tudose dacă acesta ratează ţinte mari din programul de guvernare sau înregistrează derapaje macroeconomice. La rîndul lui, Tudose încearcă să-şi crească baza de susţinere în partid, în detrimentul preşedintelui PSD. Sunt convins că şi Tudose ştie perfect jocul lui Dragnea, aşa cum şi Dragnea ştie că premierul are acum altă agenda decît el. Şi, evident, doi lideri puternici nu au loc în conducerea aceluiaşi partid.
Urmează un alt moment delicat în coabitarea dintre cei doi, dar mă interesează mai mult prin prisma impactului asupra ţării: elaborarea bugetului pe 2018, însoţit de modificarea Codului Fiscal şi a altor legi esenţiale. Lupta dintre cei doi pe tema bugetului va fi decisivă atît pentru soarta PSD, cît şi pentru buget. Dacă programul de guvernare va rămîne litera de lege pentru Guvern, 2018 va fi şi el ratat pentru economie.

Hotnews

ȘTIRI VIDEO GdS