Revoluția borfașilor – săptămâna decisivă?

Câteva evenimente anunţate pentru această săptămână ar putea grăbi deznodământul „revoluţiei borfaşilor“. Intrăm în săptămâna decisivă? Evoluţia periculoasă a „revoluţiei borfaşilor“ a determinat Statele Unite să trimită, în fine, la București un emisar special. Acest gest fără precedent indică gravitatea situaţiei din România. Emisarii speciali intervin atunci când diplomaţia clasică eşuează. Prezenţa lor marchează în mod oficial o criză democratică profundă. Pe de altă parte, USL pare să-şi pregătească noi linii de atac pentru asaltul final prin forţarea Curţii Constituţionale de a valida referendumul de demitere a preşedintelui Traian Băsescu, desăvârşind astfel lovitura de stat.
Cele mai importante evenimente şi semnificaţiile lor:
Philip Gordon, asistent pentru Afaceri Europene şi Eurasiatice al secretarului de stat american, Hillary Clinton, a venit la București cu un mesaj exprimat fără echivoc printr-un comunicat oficial. Departamentul de Stat american a anunţat sâmbătă că Philip Gordon va ajunge în România duminică, unde „se va întâlni cu oficiali guvernamentali pentru a discuta îngrijorările pe care Statele Unite le au referitor la recentele acţiuni ale guvernului, ce ameninţă mecanismul democratic de control şi echilibru al puterilor în stat şi slăbesc instituţiile independente“. Prin urmare, mandatul emisarului special pare a fi acela de a negocia restabilirea ordinii constituţionale într-o ţară în care Statele Unite au interese geostrategice majore într-un context internaţional delicat. Scutul antirachetă de la Deveselu irită la maximum Rusia, care are o influenţă majoră în Siria. Or, înlăturarea regimului Al Asad pare să fie în acest moment prioritatea zero a politicii externe americane. Gordon vine din Turcia, unde s-a aflat împreună cu secretarul de stat american, Hillary Clinton, pentru a discuta situaţia din Siria. Din fericire, România are un parteneriat strategic cu Statele Unite şi e membru NATO, astfel că e greu de crezut că Washingtonul îşi va sacrifica aliaţii la masa unor inevitabile negocieri cu Moscova într-un joc politic mai sofisticat. Dimpotrivă, Statele Unite, prin trimiterea unui emisar special la București, transmit un semn clar că nu-şi vor abandona un partener-cheie din Estul Europei.
Curtea Constituţională ar urma să se reunească astăzi pentru a pune în discuţie presupusul fals operat într-o decizie prin introducerea unui paragraf care stabilea faptul că la acest referendum sunt aplicabile dispoziţiile legii privind alegerea preşedintelui. Acest paragraf adăugat ulterior publicării deciziei în Monitorul Oficial îi include practic pe românii cu domiciliul în străinătate la stabilirea cvorumului. Rămâne de văzut dacă reunirea judecătorilor nu este doar un pretext pentru ca USL să pună în aplicare planul anunţat de Valeriu Zgonea la sfârşitul săptămânii trecute. Potrivit acestuia, unii judecători de la Curte ar putea fi înlocuiţi, deşi nu e clar în baza căror legi. În tot cazul, dacă USL va reuşi să preia controlul asupra Curţii Constituţionale, validarea referendumului devine foarte probabilă.
În paralel, guvernul continuă minirecensământul cu scopul de a elimina din listele electorale permanente categorii întregi de cetăţeni, inclusiv pe românii cu domiciliul în străinătate. În paralel cu desfăşurarea minirecensământului, ministrul de interne, Mircea Dușa, a anunţat că în zilele următoare va fi convocată o comisie a Institutului Naţional de Statistică pentru a valida parţial recensământul din 2011, evocând chiar posibilitatea publicării unei decizii în Monitorul Oficial. Această strategie indică destul de clar intenţia USL de a produce cât mai multe cifre cu caracter oficial care să consacre faptul că în România sunt în realitate 16 milioane de cetăţeni cu drept de vot, nu 18, câţi figurează acum în listele electorale permanente. PDL susţine însă că validarea  recensământului din 2011 nu este posibilă decât în 2013 şi că  până acum au fost procesate doar 50% din date. Aceste două acţiuni – minirecensământul şi tentativa de a valida recensământul din 2011 – arată că guvernul nu a renunţat nici o clipă la intenţia de a-şi duce lovitura de stat până la capăt, în ciuda ultimului apel lansat vineri de preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, care i-a solicitat guvernului Ponta „să răspundă fără întârziere cerinţelor Curţii Constituţionale în ceea ce priveşte transmiterea listelor electorale, astfel încât Curtea să poată lua o decizie definitivă asupra referendumului cât mai curând posibil“.
Preluarea controlului asupra justiţiei rămâne mai departe o miză capitală a „revoluţiei borfaşilor“. O arată ultimele acţiuni ale USL, care continuă să intimideze procurori sau judecători de la Curtea Constituţională. Liberalii, susţinuţi de PSD, au anunţat deja că refuză să pună în discuţie în parlament avizul solicitat de Parchetul General în cazul fostului ministru al administraţiei, Victor Paul Dobre, acuzat de abuz în serviciu în dosarul referendumului. În cazul anchetei de la Constanța, premierul Victor Ponta – care este şi ministru interimar al justiţiei – a intervenit public cu mesaje către procurori indicându-le ce şi cum să ancheteze. CSM a taxat aceste declaraţii politice, sesizând Inspecţia Judiciară pentru a verifica în ce măsură ele „afectează independenţa justiţiei“. În fine, de notat în acest peisaj al presiunilor exercitate asupra justiţiei ameninţările lansate de Mircea Dogaru, preşedintele aşa-numitului Consiliu Naţional al Societăţii Civile (CNSC). Braţul „civico-militar“ al USL susţine că „va instala haosul“ prin apeluri la nesupunere civică în cazul în care Curtea Constituţională va invalida referendumul.
Toate aceste acţiuni sugerează că România intră într-o săptămână decisivă, care poate pune capăt crizei politice de la București sau poate suspenda temporar România de pe orbita valorilor occidentale. Izolarea de Europa devine inevitabilă dacă „grupul infracţional organizat“ câştigă războiul validării referendumului. În cazul revenirii lui Traian Băsescu la Cotroceni, criza politică riscă să se prelungească. Pentru a evita acest scenariu cu consecinţe economice catastrofale pe termen lung, România are nevoie de un pact între taberele beligerante: demisia lui Traian Băsescu la schimb cu înlăturarea din prim-planul politicii româneşti a lui Victor Ponta şi Crin Antonescu, principalii responsabili pentru degradarea accelerată a democraţiei din România. PNL va trebui să iasă de sub influenţa toxică a lui Dan Voiculescu, căruia ar trebui să-i fie închis orice spaţiu de joc politic. Ieşite din logica războiului total, partidele politice vor trebui să se elibereze de influenţa penalilor care au transformat România, ţară membră UE şi NATO, într-un stat anarhic. Poate ar fi util un pact politic prin care toate partidele să se angajeze că apără independenţa justiţiei, că respectă valorile democraţiei şi că îşi reafirmă fără echivoc orientarea pro-europeană şi pro-occidentală.