Comentariu asumat

Bună ziua, cititori ai Gazetei de Sud! Mă numesc Anca Ungurenuş, am 21 de ani şi îmi asum ce scriu. Am o faţă, pe care mi-o puteţi vedea cu uşurinţă în poza alăturată. Frumoasă sau urâtă, este faţa mea. Este o faţă care are curajul să apară sub privirea dumneavoastră, o faţă care-şi doreşte o critică foarte constructivă, necesară oricărui jurnalist în absolut orice moment al meseriei sale.
De pe 3 ianuarie 2012, căsuţa de comentarii a site-ului GdS este dominată de regatul reţelei de socializare Facebook. De pe 3 ianuarie, pentru mine şi pentru colegii mei se încheie o perioadă în care am acceptat jigniri gratuite şi răutăţi din partea unor oameni cărora nu le puteam vedea feţele. Oameni al căror nume era „Danone“, „asdfgh“, „lalala“, „pt. ziaristă“ sau, mai simplu, „123“. Exemplele pot continua prin miliarde de aranjamente ale tastelor unui computer.
Indiferent de felul în care se prezentau în faţa noastră şi de maniera mai mult sau mai puţin colorată în care ne jigneau, noi am dovedit că suntem reali. Că avem o faţă, un nume, o voce şi, cel mai important, o identitate asumată. Iar odată cu dreptul la o identitate, vine şi dreptul fiecăruia la libertate, aşa cum spune legislaţia în orice ţară democratică. Ceea ce mulţi nu ştiu este că această libertate este permisă atâta timp cât nu o îngrădeşte pe a celorlalţi. Iar acest fapt este bine cunoscut încă de la Revoluţia Franceză.
Reacţiile la această schimbare au fost multe şi diverse. A fost aplaudată, a fost numită „manevră murdară“, a fost asociată – cu o paranoia melancolică aproape – cu Securitatea. Un cititor a mărturisit, cu proaspătul său nume asumat, că i-a dispărut sursa zilnică de amuzament, şi anume comentariile de pe GdS-ul virtual. „Articolele despre Adrian Mititelu şi despre câinii vagabonzi nu vor mai fi niciodată la fel“, spunea el. Chiar şi un vizitator de pe site-ul Jiunimea al GdS a declarat, sus şi tare, că va protesta în faţa acestei îngrădiri prin neaccesarea site-ului nostru.
Da. Opinii şi acestea, bune şi rele. Însă temperate şi decente. Fără asocieri cu diverse animale, fără îndemnuri spre cumpărarea unor jucării sexuale, fără să ne jignească familiile, fără ameninţări şi certuri inutile. Facebook-ul le dă tuturor ocazia să conştientizeze că nu mai pot jigni atât de uşor atunci când o fac sub patronajul propriei imagini. Forumiştii sau netanderthalii, cum îi numea Cristian Tudor Popescu într-un interviu acordat lui Dan Tapalagă, au căpătat, de pe 3 ianuarie 2012, o identitate pe site-ul GdS. Asta ne va ajuta pe noi să nu îi mai supunem unei generalizări, iar pe ei îi va ajuta să se exprime decent, pertinent şi argumentat. Pentru că acum au ieşit de sub ascunzişul numelui creionat doar din degetele nervoase apăsate la nimereală pe taste.
Sunt Anca Ungurenuş. Îmi scriu numele cu grijă pe tastatură, să nu cumva să-l greşesc. Aşa fac şi colegii mei. Am cont de Facebook şi vreau să mă ajutaţi să cresc în meseria mea. De data asta asumat, curajos şi politicos.