Parlamentul nostru cel de toate zilele

Colegii noştri de la Institutul pentru Politici Publice au dat publicităţii cel mai recent Raport de monitorizare asupra activităţii parlamentarilor români în sesiunea februarie – iunie 2010, o interesantă analiză privind activitatea din Parlamentul României. Institutul pentru Politici Publice, alături de Asociaţia Pro Democraţia, este una dintre cele mai importante organizaţii neguvernamentale de monitorizare a vieţii politice din România şi a contribuit permanent la evoluţia sistemului democratic românesc. Intitulat „Sesiunea parlamentară februarie-iunie 2010 – Bilanţul activităţii aleşilor la jumătatea mandatului“, raportul oferă informaţii care ne pot ajuta să avem o imagine mai clară asupra activităţii pe care o depun, pe banii noştri, deputaţii şi senatorii români. Perioada acoperită de acest raport este cea aferentă sesiunii de primăvară, 1 februarie – 30 iunie 2010. Să citim, deci, câteva cifre.
Regulamentul Camerei Deputaţilor ne spune: „Art. 212. (1) Nici un deputat nu poate lipsi de la şedinţele Camerei sau comisiei din care face parte decât în cazul în care a obţinut aprobarea unui concediu. (2) Deputaţii, cu aprobarea Camerei sau a Biroului permanent, pot participa la desfăşurarea altor acţiuni parlamentare, situaţie în care nu sunt consideraţi absenţi“. În tabelul cu cei 333 de deputaţi monitorizaţi, cu precizarea că membrii guvernului sunt scutiţi de drept de la participarea la şedinţele în plen, doar patru deputaţi au o prezenţă de 100% la voturile finale din plenul Camerei Deputaţilor. O prezenţă de peste 90% la şedinţele din plenul Camerei au avut 95 de deputaţi, iar 78,5% dintre deputaţi au fost prezenţi la cel puţin 60% dintre voturile finale exercitate în plenul Camerei Deputaţilor. Situaţia prezenţei deputaţilor de Dolj este următoarea: Surpăţeanu Mihai (PDL) – 99,48%, Dascălu Constantin (PDL) – 93,02%, Vişan Gelu (PDL) – 91,47%, Stroe Ionuţ Marian (PNL) – 84,5%, Călin Ion (PSD+PC) – 72,35%, Voicu Mihai Alexandru (PNL) – 62,53%, Manda Iulian Claudiu (PSD+PC) – 58,66%, Zgonea Valeriu Ştefan (PSD+PC) – 57,62%, Gust Băloşin Florentin (PSD+PC) – 46,25%, Petre Petrescu (PSD+PC) – 31,52%. Cea mai proastă prezenţă în Camera Deputaţilor a avut-o deputatul de Olt, Frunzulică Doru Claudian (PSD+PC), cu 3,10%.
Regulamentul Senatului stabileşte că: „Art. 192 Nici un senator nu poate lipsi nemotivat de la şedinţele Senatului sau ale comisiei din care face parte sau de la celelalte activităţi specifice îndeplinirii mandatului de senator“. Monitorizarea celor 137 de senatori, cu aceeaşi menţiune că membrii guvernului sunt scutiţi de drept de la participarea la şedinţele în plen, arată că un singur senator a avut o prezenţă de 100% la şedinţele din plenul Senatului, iar o prezenţă de peste 90% au avut doar opt senatori. Situaţia prezenţei senatorilor de Dolj este următoarea: Geoană Mircea Dan (PSD+PC) – 93,58%, Oprea Mario Ovidiu (PNL) – 77,06%, Udriştoiu Tudor (PDL) – 51,07%, Vasilescu Lia Olguţa (PSD+PC) – 17,74%. Cea mai proastă prezenţă la lucrările în plen ale Senatului o are liderul PNL, Antonescu George Crin Laurenţiu, cu 0,92%! Doar 58,4% dintre senatori au fost prezenţi la aproximativ 60% dintre voturile finale din plenul Senatului.
Raportul IPP avertizează asupra agravării fenomenului inflaţiei legislative fără rezultat, altfel spus „unii parlamentari iniţiază sau co-semnează propuneri legislative doar pentru a bifa activitatea, în realitate nu se preocupă în mod consistent de finalitatea procesului legislativ în cazul acestor iniţiative. Majoritatea acestor iniţiative sunt, de fapt, corecturi sau adăugiri punctuale aduse unor acte normative aflate deja în vigoare, şi nu proiecte noi, autentice, care să reglementeze probleme nou apărute în societate“. IPP recomandă ca „în ceea ce priveşte proiectele legislative înaintate de deputaţi/senatori, parlamentarii aparţinând formaţiunilor politice aflate la guvernare ar trebui să fie mai consecvenţi în a se consulta cu colegii de partid aflaţi în executiv, pentru a evita situaţii în care iniţiativele legislative contrazic chiar principiile asumate în plan politic într-un anumit domeniu“. În coada listei de priorităţi pentru parlamentari sunt egalitatea de şanse, amenajarea teritoriului şi drepturile omului, domenii importante pentru funcţionarea normală a unui stat, dar neinteresante pentru aleşii noştri. O situaţie revoltătoare şi în acelaşi timp definitorie pentru neseriozitatea oamenilor politici români este „existenţa, în prezent, în Parlamentul României a peste 200 de proiecte de lege sau propuneri legislative care se află în proces legislativ de peste şase ani, unele dintre ele având de mult depăşite termenele prevăzute de Constituţie pentru finalizarea procesului legislativ“. Nu avem ce comenta la aceste statistici. Vă întreb doar: ce ar zice patronul sau şeful dumneavoastră de la serviciu dacă aţi veni la muncă conform procentelor majorităţii parlamentarilor noştri, adică între 50% şi 80% din timpul de lucru obligatoriu şi aţi munci în dorul lelii? V-ar mai „vota“ continuarea contractului de muncă? Eu cred că nu! Concluzia: toate animalele sunt egale, dar unele sunt mai egale decât altele!