În numai cinci ani, Partidul Social Democrat a reuşit o evoluţie incredibilă: demonul atotputernic care ameninţa să înghită întregul stat a devenit subiectul – când perfect ridicol, când de-a dreptul penibil – al rubricilor de ziar şi al emisiunilor tv de gen tabloid.
„Flacăra violet“ şi „atacurile energetice“ mistuie ultimele rămăşiţe de credibilitate ale unei instituţii politice care a dominat scena publică timp de 15 ani şi care a ajuns acum să-şi caute cu disperare autodefinirea de la „cel mai mare şi puternic partid din România“ la „principala forţă a opoziţiei“. Ambele calificative sunt acum la fel de derizorii şi de rupte de realitate. Nici cel mai aprig duşman al social-democraţilor nu ar fi putut imagina un scenariu mai bun de demolare a imaginii naţionale (şi nu numai!) a acestora decât dezlănţuirea paranormală a unei minţi apreciate unanim drept sclipitoare (Viorel Hrebenciuc), preluată spre stupoarea generală de altele, care ne obişnuiseră să fie perfect raţionale şi echilibrate (soţii Geoană).
Aşa cum era de aşteptat, scânteia violet-energetică a aprins ziarele şi televiziunile la modul cel mai otevist, declanşând o adevărată erupţie. Rând pe rând, politicieni care se pretind reprezentativi pentru PSD şi alte partide s-au lansat antrenaţi în dezbateri pe această temă. Printre alţii, deputatul Bănicioiu, şeful tinerilor social-democraţi, şi-a declarat servil interesul de a studia fenomenul şi a aruncat astfel cea mai puternică îndoială asupra capacităţii intelectuale a noii generaţii. Prea puţini au fost aceia care au remarcat cât de rezervaţi şi laconici, distanţi faţă de subiect, au fost politicienii cei mai experimentaţi din partid: Ion Iliescu şi Adrian Năstase.
Cu abilitate şi cinism, mijloacele de „informare“ în masă atrag mereu alţi pretinşi politicieni social-democraţi spre subiectele de tentă tabloidă. Când nu sunt ocupaţi la televiziunile de ştiri, deputaţii Mădălin Voicu şi Robert Negoiţă urmează modelul Petre Roman şi vin la ProTv în „Happy hour“ să-şi exhibe cu voluptate eşecurile matrimoniale şi iubitele. După aceea, se duc la partid sau înapoi la televiziunile de ştiri ca să emită opinii despre viitorul stângii româneşti, fără ca nimeni să-i întrebe ce efect au apariţiile lor ca „persoane publice“ (cum se autodefinesc extatic) asupra electoratului social-democrat, cunoscut ca fiind avansat în vârstă, conservator şi ataşat de valorile familiei.
Actuala imagine a PSD nu este decât rezultatul trist al strategiilor interne de promovare, manifestare publică şi comunicare din ultimii ani. Partidul are numeroase departamente de specialitate active, care au produs sute şi sute de analize, luări de poziţie şi comunicate pe majoritatea temelor şi subiectelor fierbinţi din toate domeniile. O adevărată cooperativă a muncii în zadar, deoarece mai nimeni din prima linie a comunicării nu le-a folosit. Cu obstinaţie au fost însă împinşi în faţă oameni fără nici o calificare, incapabili să-şi convingă până şi familia lărgită să voteze cu PSD. Cu vectori de comunicare ca placidul Nicolae Bănicioiu, nurlia Lia Vasilescu, neutra Carmen Moldovan şi alţii asemenea, temelia marilor „insuccesuri“ a fost temeinic finisată. Iar viitorul nu sună deloc bine, când unul dintre cei mai articulaţi, competenţi şi activi şefi de departamente, deputatul Valeriu Steriu, a fost împins cu grijă şi destoinicie în afara partidului.
Cei împinşi în faţă „pe sticlă“ la televiziuni doar au finisat temelia eşecului, nu au şi clădit-o. Vizibilitatea lor nu face decât să strige la anonimatul mlăştinos al unora dintre vicepreşedinţii partidului. Probabil că 999 de membri PSD dintr-o mie sunt incapabili să-i enumere pe toţi adjuncţii preşedintelui.
Unul dintre ei, vremelnic ministru al IMM şi constant vicepreşedinte pe problemele economiei (!), declara anul trecut la radio că programul „Prima casă“ va determina o creştere a cererii pe piaţa imobiliară şi în consecinţă o scădere a preţurilor. Nu am auzit încă să ceară pentru teoria sa premiul Nobel pentru economie. Vorba lui Churchill: „Modest, omul, dar să recunoaştem că are şi toate motivele!“. Victimele impozitului minim s-ar putea să fie mai radicale cu privire la modestia care-l împinge pe Constantin Niţă să se gândească chiar la o candidatură la preşedinţia partidului.
Ajungem, astfel, la unul din punctele critice. Încet, dar sigur, PSD a pierdut una dintre calităţile sale de bază: imaginea bine argumentată de partid cu oameni pricepuţi în ale economiei. Partidul e năucit de propriile sale volte la 180 de grade, de la guvernarea din umbră alături de liberali în maximă prosperitate la guvernarea împotriva naturii cu PD-L în maximă criză economică. Departe de a fi relansată, economia oferă nenumărate fronturi de atac din opoziţie, dar pesediştii sunt ocupaţi în aceeaşi manieră tabloidă să fie în opoziţie cu ei înşişi. Sub presiunea aceloraşi televiziuni de ştiri, perspectiva schimbărilor în conducerea partidului se luptă pentru primul plan al agendei publice cu parapsihologia. La un loc, Geoană, Mitrea, Năstase, Diaconescu & Co. nu par a atârna mai greu ca Aliodor Manolea. Se conturează o singură tendinţă cât de cât mai largă: noul preşedinte să aibă toate calităţile, mai puţin leadership. Adică să fie revizuit ceva, dar să nu se schimbe nimic.
Feudalizat din Bucureşti până-n colţuri ale ţării, PSD se teme ca necuratul de tămâie de un lider capabil să bată cu pumnu’-n masă. Nici nu prea are de unde să producă o figură nouă pentru aşa ceva. Doar n-a putut să propună nici premier, nici comisar european. Dilema-i grea, dar şi-n alte partide tabloidizarea merge strună şi cei care vor niscaiva reformă vor fi prigoniţi cu sârg. Cu speranţa că schema de conducere se va suprapune, în sfârşit, pe cea a invitaţiilor la televiziuni, pesedeii pot pregăti congresul la care maestru de ceremonii va fi Lavinia Şandru, iar invitat de onoare – preşedintele venezuelean Hugo Chavez, cel care a informat omenirea că seismul distrugător din Haiti a fost provocat de Marina americană!
Unul dintre ei, vremelnic ministru al IMM şi constant vicepreşedinte pe problemele economiei (!), declara anul trecut la radio că Programul „Prima casă“ va determina o creştere a cererii pe piaţa imobiliară şi, în consecinţă, o scădere a preţurilor. Nu am auzit încă să ceară pentru teoria sa premiul Nobel pentru economie. Vorba lui Churchill: „Modest omul, dar să recunoaştem că are şi toate motivele!“. Victimele impozitului minim s-ar putea să fie radicale cu privire la modestia care-l împinge pe Constantin Niţă să se gândească măcar la o candidatură la preşedinţia partidului.
Ajungem, astfel, la unul din punctele critice. Încet, dar sigur, PSD a pierdut una dintre calităţile sale de bază: imaginea bine argumentată de partid cu oameni pricepuţi în ale economiei. Partidul e năucit de propriile sale volte la 180 de grade, de la guvernarea din umbră alături de liberali în maximă prosperitate la guvernarea împotriva naturii cu PD-L în maximă criză economică. Departe de a fi relansată, economia oferă nenumărate fronturi de atac din opoziţie, dar pesediştii sunt ocupaţi în aceeaşi manieră tabloidă să fie în opoziţie cu ei înşişi. Sub presiunea aceloraşi televiziuni de ştiri, perspectiva schimbărilor în conducerea partidului se luptă pentru primul plan al agendei publice cu parapsihologia. La un loc, Geoană, Mitrea, Năstase, Diaconescu & Co. nu par a atârna mai greu ca Aliodor Manolea. Se conturează o singură tendinţă cât de cât mai largă: noul preşedinte să aibă toate calităţile, mai puţin leadership. Adică să fie revizuit ceva, dar să nu se schimbe nimic.
Feudalizat din Bucureşti până-n colţuri ale ţării, PSD se teme ca necuratul de tămâie de un lider capabil să bată cu pumnu-n masă. Nici nu prea are de unde să producă o figură nouă pentru aşa ceva. Doar n-a putut să propună nici premier, nici comisar european. Dilema-i grea, dar şi-n alte partide tabloidizarea merge strună şi cei care vor niscaiva reformă vor fi prigoniţi cu sârg. Cu speranţa că schema de conducere se va suprapune, în sfârşit, pe cea a invitaţiilor la televiziuni, pesedeii pot pregăti congresul la care maestru de ceremonii va fi Lavinia Şandru, iar invitat de onoare – preşedintele vene-zuelean Hugo Chavez, cel care a informat omenirea că seismul distrugător din Haiti a fost provocat de Marina americană!
