22 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024

Suspans

Competiţia pentru Cotroceni a intrat într-o nouă fază. Chiar dacă Traian Băsescu, preşedintele în exerciţiu, amână anunţul candidaturii sale. E o tactică utilizată şi de Ion Iliescu într-o precedentă campanie, când şi-a anunţat candidatura în ultima zi. Aşa că trebuie să aşteptăm până la ultima suflare, iar suspansul va creşte cu fiecare zi. E ca o partidă de şah. Se poate câştiga şi pe timp, când ceasul anunţă expirarea timpului de joc. Cine va avea nervii mai tari, vom vedea. Motivul acestui joc de aşteptare nu e simplu. Întâi de toate, se aşteaptă ca, între timp, ceilalţi să îşi devoaleze cărţile şi să îşi trădeze intenţiile, temele de campanie, punctele forte şi vulnerabilităţile. Apoi, până atunci, Băsescu are un avantaj consistent – ca preşedinte, îşi poate face campanie
nestingherit, arătându-se la toate parangheliile, sindrofiile, slujbele religioase, sărbătorile locale, congrese&mese etc. Presa reproduce orice declaraţie şi se obţine un efect de rostogolire care îl avantajează. Astfel, campania nu îl costă nimic. Strânge mâini, ia copii în braţe, face băi de mulţime. Uneori, este apostrofat, cum a păţit-o cu pensionarii (le-a dat un răspuns aiuritor: v-am dat două procente de la 1 octombrie). Alteori, e chiar huiduit şi în absenţă – ca la Ateneu. Una peste alta, totuşi, îşi face mesajul cunoscut, oriunde se duce. Şi se duce peste tot. Asta se vede pentru că procentele sale în sondaje sunt cele mai bune şi pleacă favorit în cursă. Deocamdată, ceilalţi competitori nu con-ving. Dar să observăm că de mai multe luni sondajele arată o situaţie stagnantă în opţiunile electoratului. Nu avem răsturnări spectaculoase de situaţie, dimpotrivă. Nu pare să se întâmple nimic interesant şi nou.    
De unde frisonul pe care îl stârneşte „anunţarea“ candidaturii lui Sorin Oprescu? E vorba de un zvon, să fim înţeleşi. Dar e unul care prinde. Şi prinde nu întâmplător, ci pentru că lumea are impresia că nu a apărut un candidat cu şanse, capabil să îl combată pe Băsescu. Că e sau nu aşa este greu de spus. Asta e percepţia publicului. Dacă era altfel, orice candidat apărut acum ar fi fost pus în umbră şi nu ar fi şanse să treacă de câteva procente anemice. Se fac tot felul de calcule; culisele au început să se mişte. Se vorbeşte că unul dintre candidaţi – Antonescu sau Geoană -, ca Radu Duda, se va retrage, pentru a face loc unui candidat comun PSD&PNL. Sunt sceptic. Se vorbeşte că ambii se vor retrage pentru a lansa în cursă un supercandidat, Oprescu sau alt independent, care să îl bată pe Băsescu. Sunt sceptic, de asemenea. E cert că un candidat comun, cu sprijinul celor două partide, ar avea şanse mult mai mari. Dar nici unul dintre ele nu îşi permite să nu pună candidat propriu. Apariţia lui Oprescu complică enorm situaţia în PSD, care şi aşa este extrem de fracturat la această oră. PNL nu are ce pierde. Se pare că 20% ar mulţumi pe liberali, un loc trei onorabil acum, când sunt ameninţaţi că Antonescu va ieşi al patrulea – după Oprescu -, ceea ce ar crea, de asemenea, mari probleme interne la liberali. Miza este pentru ei negocierea viitoarei guvernări de după adjudecarea Cotrocenilor de către Băsescu sau Geoană. Dacă procentul este mai bun, vor putea pretinde o poziţie privilegiată. PSD are probleme deja şi asta până să îşi anunţe în 7 octombrie candidatul. Se teme mai mult ca de orice că PD-L îl va alunga de la guvernare.
Într-un fel, Geoană aleargă singur, fără partid, în cursă. Plecarea din Palatul Victoria e un moment de răscruce – de la care tendinţele centrifuge ar putea deveni dominante.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS

4 COMENTARII