Semne proaste pentru Traian Băsescu

Dacă se păstrează tendinţa ca rezultatele la locale să indice trendul pentru alegerile parlamentare (cum s-a întâmplat mereu din 1996 până acum), atunci Traian Băsescu are serioase motive de pesimism pentru alegerile din toamnă. Este drept, PD-L e pe primul loc, dar aşa cum s-a poziţionat Băsescu faţă de toate celelalte partide (adică împotriva lor), doar o majoritate parlamentară pro prezidenţială îl poate scoate din izolare. Ca şi Franţa, republica noastră funcţionează ca una parlamentară atunci când preşedintele are o majoritate ostilă în legislativ şi ca una prezidenţială, când şeful statului controlează politic majoritatea parlamentară (pentru a evita discuţiile habarniste despre formele de guvernare, precizez că folosesc tipologiile trasate de Arend Lijphart în cartea sa de referinţă – „Modele ale democraţiei. Forme de guvernare în treizeci şi şase de ţări“, ajunsă deja la a doua ediţie în limba română. O carte a cărei lectură ne-ar ajuta să vorbim măcar despre aceleaşi lucruri în dezbaterile publice).
Deci, miza alegerilor parlamentare pentru Traian Băsescu este nu doar un scor bun al PD-L, ci obţinerea unei majorităţi. Votul la consiliile judeţene arată astfel: PD-L – 28%, PSD – 28%, PNL – 18%. Cum PSD şi PNL par a exclude orice fel de colaborare cu Băsescu (iar UDMR e şi ea reticentă), atunci trendul dat de aceste cifre este insuficient pentru o majoritate prezidenţială. Bazându-ne pe aceste rezultate şi pe preferinţele exprimate de partide, atunci cea mai probabilă viitoare majoritate va fi o coaliţie anti-Băsescu PSD – PNL – UDMR. E drept că preşedintele controlează încă puternica prerogativă a desemnării primului-ministru. Nimic nu îl poate obliga să numească un premier de la coaliţia PSD – PNL (deşi prevăd o bătălie la Curtea Constituţională şi asupra acestui subiect). Astfel încât Băsescu ar fi obligat să trimită un guvern minoritar în parlament, de unde ar rezulta o nouă criză politică prelungită. Altă variantă ar fi să atragă unul dintre partidele mai sus-amintite de partea sa. Lideri ai PNL declară în aceste zile că „să îl sprijinim pe Vasile Blaga ar însemna să ajutăm duşmanul“, deci cam aceasta e atmosfera la liberali. PSD nu pare încă acceptabil pentru Băsescu şi oricum e incapabil intern să ia decizii majore, deci pare că mai degrabă nu se va schimba nimic în poziţiile partidelor până la toamnă.
Semne proaste pentru Traian Băsescu. Rămâne doar întrebarea de bază: arată localele şi de această dată trendul corect pentru parlamentare? Câteva dileme ar fi. Dacă prezenţa la vot în urban va fi mai mare, PD-L se va descurca mai bine. Apoi, va rămâne PNL cu aproximativ 18%? Bogdan Olteanu spunea că e cel mai bun scor electoral din istoria PNL. Dar, dacă ne gândim că în 2003 PNL pleca de pe poziţia de lider al opoziţiei şi că acum PNL guvernează aproape singur, atunci autosatisfacţia lui Olteanu este amăgire de perdant. Adevărat, ei ar putea decide majoritatea, dar tot partid de liga secundă se cheamă. Mă aştept la un scor mai prost pentru PNL la parlamentare şi din alt motiv: liberalii controlează acum guvernul, deci distribuirea fondurilor pentru judeţe şi primării. E de presupus că au avut un avantaj în a menţine şi atrage primari şi şefi de consilii judeţene. Nu e limpede dacă maşinăria va mai funcţiona la parlamentare, unde oamenii ăştia se vor aştepta la un viitor guvern controlat fie de democraţi, fie de pesedişti. În fine, rămâne de văzut dacă bizara formulă de vot majoritar într-un tur pentru şefia consiliilor judeţene a afectat serios distribuţia preferinţelor politice. Să nu uităm că la parlamentare se votează în primul rând politic, deci va fi vot anti sau contra Băsescu (principalul clivaj politic actual), pe când acum au funcţionat şi alte criterii. Acestea ar fi câteva posibile motive de speranţă pentru Traian Băsescu, dar, deocamdată, votul la locale nu arată nimic bun pentru el.