Imaginează-ți un oraș în care, la suprafață, vezi un deșert arid, dealuri ciudate și grămezi de pământ, iar sub picioarele tale se află case, hoteluri, restaurante și biserici. Nu este decorul unui film SF, ci realitatea de zi cu zi pentru locuitorii unui oraș din Australia.
La prima vedere, pare unul dintre cele mai neobișnuite locuri de pe planetă. Aflat în sudul Australiei, în mijlocul unui peisaj deșertic aproape lipsit de vegetație, orașul este cunoscut în întreaga lume pentru opalele sale, dar mai ales pentru modul în care oamenii au ales să locuiască aici. O parte importantă a orașului se află sub pământ, ascunsă în dealurile de gresie. Casele subterane sunt cunoscute sub numele de „dugouts”, iar pentru localnici nu reprezintă o atracție turistică, ci o soluție ingenioasă la condițiile extreme ale deșertului. Mai mult de jumătate dintre familiile din Coober Pedy locuiesc în astfel de spații. Unele sunt locuințe modeste, în timp ce altele au ajuns adevărate case de lux, cu suprafețe care pot ajunge la aproximativ 450 de metri pătrați.
De la mine de opal la case subterane
Povestea orașului începe, de fapt, cu opalul. Piatra prețioasă a fost descoperită în zonă în 1915, iar vestea a atras mineri și căutători de avere într-un loc extrem de izolat. Coober Pedy a devenit treptat una dintre cele mai importante regiuni de exploatare a opalului din lume.
Într-un loc în care temperatura de la suprafață poate deveni greu de suportat, minerii au descoperit însă un avantaj neașteptat al galeriilor pe care le săpau: sub pământ era mult mai confortabil.
Primele locuințe au pornit chiar din minele abandonate. Oamenii își lărgeau galeriile și transformau spațiile în camere în care puteau locui. Ideea s-a dovedit atât de practică încât, în timp, au început să fie construite locuințe subterane special amenajate. Astăzi, există case cu camere spațioase, mobilier, bucătării, băi și toate facilitățile unei locuințe obișnuite. Diferența este că pereții și tavanul sunt din pământ și rocă.
Afară poate fi caniculă, înăuntru este aproape mereu plăcut
Poate cel mai spectaculos lucru este diferența dintre ceea ce se întâmplă la suprafață și ceea ce se întâmplă câțiva metri mai jos.
În timpul verii, temperaturile din Coober Pedy pot depăși 35 de grade Celsius la umbră, iar recordul înregistrat în zonă a ajuns la 48,2 grade Celsius. În același timp, locuințele subterane își păstrează temperatura într-un interval mult mai stabil, în jur de 23–25 de grade Celsius pe tot parcursul anului. Practic, pământul funcționează ca un uriaș sistem natural de izolare termică.
Iarna, când deșertul poate deveni surprinzător de rece, spațiile subterane păstrează din nou o temperatură mult mai confortabilă. Astfel, ceea ce pentru un vizitator pare o construcție neobișnuită devine pentru locuitori una dintre cele mai eficiente metode de a face față climei.
Un oraș întreg ascuns în dealuri
Dacă intri într-o astfel de locuință, senzația poate fi complet diferită de cea pe care ți-o imaginezi atunci când auzi expresia „casă subterană”. Există spații luminoase și bine amenajate, iar unele locuințe au fost extinse prin tuneluri care le leagă de alte proprietăți. Unele familii au cumpărat proprietăți alăturate și au săpat pasaje între ele, transformându-le într-un singur spațiu de locuit. Dar nu doar casele au ajuns sub pământ.
În Coober Pedy există hoteluri, magazine, restaurante, galerii de artă și biserici construite în subteran. Vizitatorii pot chiar să doarmă într-un hotel ale cărui camere sunt săpate în rocă. Desert Cave Hotel este prezentat de autoritățile turistice locale drept primul hotel de lux de patru stele de acest tip din lume.
Una dintre cele mai cunoscute construcții este Serbian Orthodox Church, amenajată într-un spațiu săpat în subteran. Există, de asemenea, alte biserici și spații de cult care fac parte din acest peisaj neobișnuit.
Deasupra, un peisaj care pare de pe altă planetă
Și suprafața orașului este spectaculoasă. În jurul localității se întind câmpuri de exploatare a opalului, presărate cu mii de movile de pământ rezultate din săpături. Peisajul este aproape lipsit de copaci și iarbă și seamănă mai degrabă cu decorul unei planete necunoscute decât cu imaginea clasică a Australiei.
Vara, temperaturile ridicate și lipsa precipitațiilor transformă zona într-un teritoriu extrem de arid. Cantitatea anuală de precipitații este foarte mică, în jur de 175 de milimetri, iar furtunile de praf nu sunt neobișnuite.
Tocmai acest aspect a făcut ca locul să devină atractiv pentru industria cinematografică. Peisajul neobișnuit al Coober Pedy a fost folosit ca decor pentru mai multe producții, contribuind la imaginea sa de „oraș de pe altă planetă”.
Oamenii nu s-au ascuns de lume. Au construit o lume sub pământ
Poate cel mai interesant lucru despre Coober Pedy este că locuitorii săi nu au ales să fugă de condițiile dure ale deșertului, ci să se adapteze lor. În loc să lupte permanent cu căldura, au coborât sub suprafață. În loc să construiască ziduri groase pentru a ține afară temperaturile extreme, au folosit chiar pământul ca protecție.
Astăzi, Coober Pedy are aproximativ 2.000 de locuitori și este cunoscut drept „capitala mondială a opalului”. Orașul continuă să trăiască din combinația dintre minerit și turism, iar locuințele subterane au devenit una dintre cele mai mari curiozități ale sale.
Pentru cei care ajung aici, experiența este greu de comparat cu orice altă destinație. La suprafață, pare că ai ajuns într-un deșert imposibil de locuit. Dar câțiva pași mai jos descoperi o altă lume: una în care oamenii mănâncă, dorm, muncesc, se roagă și își cresc copiii în camere săpate direct în pământ.
Iar poate acesta este lucrul care face Coober Pedy atât de fascinant: orașul nu pare construit în deșert. Pare că deșertul însuși a fost transformat într-o casă.
