Pare o pungă obișnuită, dar ascunde un secret surprinzător: este făcută din manioc și poate fi dizolvată în apă. Mai mult, materialul a fost conceput astfel încât, dacă ajunge accidental în natură și este ingerat de viețuitoare, să nu aibă efectele periculoase ale plasticului convențional. În spatele invenției se află un biolog din Bali, care a vrut să găsească o soluție pentru plasticul care sufocă plajele și oceanele.
O idee născută pe plajele din Bali
Pentru milioane de oameni, Bali înseamnă plaje spectaculoase, ape turcoaz și peisaje tropicale. Pentru Kevin Kumala, un biolog indonezian și iubitor al oceanului, insula a început însă să aibă și o altă imagine: cea a plajelor invadate de pungi, pahare și ambalaje din plastic. După ce a petrecut o perioadă în Statele Unite, Kumala s-a întors în Indonezia și a observat cât de mult se schimbase mediul în care crescuse. Plasticul ajunsese peste tot, inclusiv în apă.
Biologul, care era pasionat de surfing și scufundări, a început să se gândească la o alternativă. Nu voia doar să inventeze un alt tip de ambalaj, ci unul care să nu rămână în natură zeci sau sute de ani.
Așa a început căutarea unui material care să poată înlocui plasticul convențional.
Soluția a venit dintr-o plantă
Răspunsul s-a găsit într-un loc aparent banal: într-o rădăcină folosită de sute de milioane de oameni ca aliment.
Este vorba despre manioc, cunoscut și sub numele de cassava. Planta este cultivată pe scară largă în regiunile tropicale și reprezintă o sursă importantă de amidon. Din amidonul de manioc, Kumala și echipa sa au dezvoltat un material care poate fi transformat în pungi și alte produse de ambalare. Rezultatul seamănă foarte mult cu plasticul obișnuit, însă originea lui este complet diferită. În loc să aibă la bază petrol, materialul este obținut dintr-o resursă vegetală regenerabilă.
Pungile au fost comercializate prin compania Avani Eco, fondată de Kumala, iar invenția a atras rapid atenția presei internaționale.
Punga care dispare în apă
Cea mai spectaculoasă demonstrație a produsului este și motivul pentru care invenția a devenit virală.
Kumala a pus o bucată din material într-un recipient cu apă fierbinte. În scurt timp, aceasta a început să se dizolve. Pentru ca demonstrația să fie și mai convingătoare, biologul a băut apoi apa în care se dizolvase materialul.
Imaginile au făcut înconjurul internetului.
Mesajul era simplu: ceea ce arată ca o pungă de plastic poate avea, de fapt, un comportament complet diferit.
Este însă importantă o precizare. Punga nu dispare instantaneu dacă este aruncată în mare. Demonstrațiile cu dizolvarea rapidă folosesc apă fierbinte, iar comportamentul materialului este diferit în condiții naturale. Avantajul său este că este biodegradabil și conceput să aibă un impact mult mai mic asupra mediului decât plasticul convențional.
Ce se întâmplă dacă ajunge în stomacul unui animal?
Una dintre cele mai interesante caracteristici ale invenției este tocmai ceea ce se întâmplă în cazul în care materialul ajunge accidental în organismul unei viețuitoare.
Plasticul obișnuit poate fi extrem de periculos pentru animale. Țestoasele marine, păsările și peștii pot confunda pungile sau fragmentele de plastic cu hrana. Odată înghițite, acestea pot provoca blocaje digestive, răni sau chiar moartea animalului.
În cazul materialului produs din manioc, compania a susținut că acesta a trecut teste de toxicitate orală și că este sigur în cazul ingerării accidentale.
De aici a apărut și formularea, devenită celebră în prezentările produsului, potrivit căreia punga poate fi consumată de animale.
Asta nu înseamnă că pungile trebuie folosite ca hrană pentru pești. Ideea este că, în cazul în care un animal înghite accidental materialul, acesta nu ar trebui să aibă același efect toxic și persistent ca plasticul convențional.
Nu este singura soluție pentru plastic
Invenția lui Kevin Kumala este spectaculoasă, dar nu poate rezolva singură problema uriașă a deșeurilor din plastic.
Chiar și materialele biodegradabile au nevoie de condiții potrivite pentru a se descompune. Iar aruncarea oricărui tip de deșeu în natură rămâne o problemă.
Specialiștii atrag în general atenția că cea mai eficientă metodă de a reduce poluarea este diminuarea consumului de produse de unică folosință, urmată de reutilizare și reciclare.
Pungile din manioc reprezintă însă o alternativă interesantă acolo unde ambalajele de unică folosință sunt încă necesare.
Iar povestea lor este cu atât mai interesantă cu cât soluția nu vine dintr-un laborator desprins dintr-un film SF, ci dintr-o plantă pe care oamenii o folosesc de generații ca aliment.
De la o rădăcină la o idee care a făcut înconjurul lumii
Kevin Kumala a pornit de la o problemă pe care o vedea zilnic în jurul său: plasticul care ajungea pe plajele din Bali și în ocean.
În loc să încerce să curețe la nesfârșit ceea ce fusese deja poluat, biologul a căutat o alternativă pentru momentul în care produsul este creat. Rezultatul este o pungă care seamănă cu plasticul, dar are la bază maniocul. O pungă care poate fi dizolvată în apă în anumite condiții și care, dacă ajunge accidental în mediul înconjurător, este gândită să fie mult mai puțin problematică decât plasticul convențional.
Poate că nu este soluția perfectă pentru criza mondială a plasticului. Dar este o demonstrație interesantă că uneori, pentru a găsi materiale pentru viitor, nu trebuie să privim neapărat spre tehnologii complicate.
Uneori, răspunsul poate fi chiar sub pământ, într-o simplă rădăcină de manioc.
