10.1 C
Craiova
miercuri, 24 aprilie, 2024
Știri de ultima orăMagazinTradiţii şi obiceiuri de Bobotează

Tradiţii şi obiceiuri de Bobotează

Boboteaza sau Botezul Domnului, este o sărbătoare care reprezintă botezul în apa Iordanului a Mântuitorului Iisus Hristos de către Sfântul Ioan Botezătorul.

Boboteaza este sărbătorită anual pe 6 ianuarie. Pe 7 ianuarie sărbătorim ziua Sfântului Ioan Botezătorul. Boboteaza și ziua Sfântului Ioan Botezătorul marchează finalul celor 12 zile de iarnă care încep în Ajunul Crăciunului.

Ziua de 6 ianuarie este la fel de importantă și pentru ortodocși, dar și pentru catolici – aceștia sărbătorind Epifania. Epifania simbolizează vestirea nașterii lui Iisus Hristos către magii.
Ortodocșii sărbătoresc pe 6 ianuarie momentul în care Iisus Hristos este botezat de către Sfântul Ioan Botezătorul în apele Iordanului.

Sărbătoarea Botezului Domnului cuprinde, pe lângă sfinţirea apei, o serie de obiceiuri populare, printre care spectaculoasa întrecere înot a bărbaţilor pentru a scoate din apă o cruce aruncată de preot şi cel practicat de fete, care pun busuioc sub pernă pentru a-şi visa alesul.

Boboteaza, Epifania, Teofania și Arătarea Domnului

Iisus Hristos a fost botezat în apele Iordanului la vârsta de 30 de ani. Acesta a fost botezat de Sfântul Ioan Botezătorul, iar acesta din urmă le spunea celor prezenți la botez astfel: „Se afla în mijlocul vostru Acela pe voi Care nu-L știți” (Ioan 1, 26). „Nici eu nu-L știam pe El, dar Cel ce m-a trimis sa botez cu apă, Acela mi-a zis: peste Care vei vedea Duhul coborandu-Se și rămânând peste El, Acela este Cel ce botează cu Duh Sfant. Și eu am văzut și am mărturisit ca Acesta este Fiul lui Dumnezeu” (Ioan 1, 33-34).

În limba greacă, termenul „Bobotează” este denumit „Teofanie” sau „Epifanie”, care înseamnă „Arătarea Domnului”.
Creștinii occidentali celebrează vizita magilor la nașterea Pruncului Iisus. Ortodocșii comemorează botezul lui Iisus în râul Iordan, văzută ca o manifestare către lume a Fiului lui Dumnezeu (Arătarea Domnului).

Când se bea Agheasma mare

Boboteaza și ziua Sfântului Ioan Botezătorul aproape că se contopesc într-o singură sărbătoare, semnificațiile fiind atât de apropiate. Totuși, ziua Sfântului Ioan Botezătorul este celebrată pe 7 ianuarie.
Preoții au afirmat de-a lungul timpului că Agheasma sau apa sfințită are o putere foarte mare pentru că aceasta a primit binecuvântare de la Duhul Sfânt.
Agheasma mare este o slujbă care are loc numai în ziua de Bobotează. Agheasma mică are loc în prima zi a fiecărei luni în Biserică, dar și în case la sfeştanie. Astfel, Agheasma mare este o apă care sfințește doar în ziua de Bobotează, iar Agheasma mare este apa care se sfințește în Biserică, în prima zi a fiecărei luni.
Agheasma mare este apa sfințită care poate fi băută timp de doar 8 zile: între 6 ianuarie și 14 ianuarie. Dacă se cere ca aceasta să fie băută în altă perioadă decât cea menționată mai sus, este nevoie de aprobarea preotului duhovnic.

Tradiții și obiceiuri

Cea mai cunoscută tradiție de bobotează este ca preotul să meargă să sfințească o apă mare și apoi să arunce o cruce în apă. Bărbații intră în apă și trebuie să aducă crucea la mal. Primul care reușește să aducă această cruce la mal primește binecuvântarea preotului. Acesta va avea noroc pe tot parcursul anului, conform tradiției.
Fetele nemăritate își visează ursitul, mai spune una dintre tradițiile de Bobotează. Fetele care nu sunt măritate își pun busuioc sub pernă în noaptea de 5 spre 6 ianuarie. Se spune că în vis le va apărea bărbatul cu care ar trebui să se mărite în acel an.

Curățenia gospodăriei cu apă sfințită este un obicei la care mulți români țin. Aceștia curăță în casă cu Agheasmă pentru a îndepărta energiile negative, pentru a scăpa de forțele rele care ar putea învălui gospodăria și pentru a ține bolile departe tot anul.
Românii nu spală hainele și nici nu le usucă în ziua de Bobotează pentru că se spune că răul caută locuri în care să se ascundă.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS