11.2 C
Craiova
miercuri, 24 aprilie, 2024
Știri de ultima orăMagazinCe beneficii au fructele de toamnă pentru organism

Ce beneficii au fructele de toamnă pentru organism

Toamna este sezonul fructelor coapte şi al legumelor frumos colorate, bogate în vitamine şi nutrienţi. Merele, strugurii, perele, prunele, gutuile sunt vedetele sezonului de toamnă, au un conţinut bogat în vitamine şi  fibre, asigură o digestie optimă şi un tranzit normal.

În acest anotimp trebuie să consumăm cât mai multe produse naturale, fructe şi legume care să asigure organismului substanţe nutritive, antioxidanţi şi flavonoizi, care să reducă radicalii liberi şi stresul oxidativ rezultat din procesul de ardere al alimentelor, atât de nocive sănătăţii. 

Merele

Mere

Merele au în compoziţie minerale precum magneziu, calciu, cupru, dar şi o serie de vitamine, cu precădere vitamina C. Un rol important îl au pectinele care participă la buna funcţionare a aparatului digestiv, reglând peristaltismul intestinal şi absorbind deşeurile şi toxinele, putând preveni astfel cancerul de colon.

Prin vitamina A se stimulează secreţia mucusului intestinal, care are rol protector şi participă la prevenirea ulcerului, dar şi la dezinfecţia intestinului.Un alt rol important al pectinelor din măr este acela de a scădea valoarea colesterolului sangvin, fiind un adjuvand natural tratamentului hipocolesterolemiant.

Perele 

Pere

Perele sunt fructe zemoase şi dulci, înrudite cu gutuile şi merele. Prin conţinutul lor asigură 15 % din aportul zilnic de fibre, având şi proprietăţi hipocolesterolemiante.Susţin consumul de pere, deoarece au un conţinut bogat în minerale, precum calciu, fosfor, potasiu, dar şi în vitamine din grupul B. Ele reprezintă o sursă de vitamine, A, B1, B2, E,  dar au şi caroten şi acid folic, cu rol remineralizant.

Sunt recomandate persoanelor astenice, anemice. Perele sunt cunoscute pentru efectul lor laxativ şi depurativ, fiind un adjuvant în aliementaţia pacienţilor care suferă de constipaţie cronică.

Strugurii

Struguri

Strugurii intră în categoria fructelor cu o cantitate mare de zaharuri. Sunt gustoşi şi parfumaţi, înglobează o cantitate importantă de antioxidanţi, dar îngraşă. Cuprind substanţe utile îmbunătăţirii circulaţiei şi flexibilităţii vaselor de sânge, atât fructul în sine, cât şi sâmburele.

Produsul fermentat, vinul, este un aliment util atunci când este consumat ocazional, în cantităţi mici, adică, 1-2 pahare, nu mai mult de 1-2 ori pe săptămână. În Italia, zona Sardinia, trăieşte populaţia masculină cea mai longevivă din Europa, acest fapt datorându-se unui tip de vin roşu, sec, care se numeşte Cannonau.

În rest, în coajă, strugurii roşii au un puternic antioxidant, numit resveratrol, dar şi antioxidanţi puternici, cunoscuţi sub denumirea de polifenoli, care pot încetini sau preveni multe tipuri de cancer, inclusiv cel de esofag, plămâni, pancreas, prostată şi colon. 
Fibrele şi potasiul din struguri ajută şi la sănătatea inimii. Creşterea aportului de potasiu şi scăderea aportului de sodiu reprezintă cea mai importantă schimbare în dietă pe care o poate face cineva care vrea să reducă riscul de boli cardiovasculare.

Consumaţi strugurii în sezonul lor, dar în cantităţi controlate, şi numai în prima parte a zilei, adică la micul dejun sau la prima gustare. Nu mâncaţi zilnic, pe principiul „fac o cură de struguri”, pentru că îngraşă şi devin nesănătoşi. Nu există nutrienţi sau alimente minune, cheia stă în combinarea acestora.

Prunele

Prune

Prunele au în compozitie glucide (fructoză şi levuloză), hidraţi de carbon, acizi organici, vitaminele A şi B, minerale, precum potasiu, calciu, fosfor, magneziu, fier. Sunt cunoscute pentru proprietăţile lor de stimulare a tonusului nervos şi de combatere a stărilor de oboseală.

Au un conţinut bogat în celuloză şi în mucilagiu, fiind indicate în situaţiile de constipaţie cronică. Pentru că au un conţinut bogat în glucide, prunele nu sunt recomandate în terapia nutriţională a pacienţilor diabetici.

Gutuile

Gutui

Se consideră încă din antichitate că gutuile au proprietăţi terapeutice şi sunt folosite în tratarea bolilor digestive, a hemoragiilor, dar şi în tratarea afecţiunilor otice.  Gutuile au în compoziţie 70% apă, zaharuri, săruri de calciu,  minerale, precum magneziu, fier, fosfor,  potasiu, vitamine B1, B2, B6, C, beta-caroten, acid citric, pectine şi mucilagii. Prin conţinutul bogat în acid citric şi pectină, gutuile au un rol benefic asupra sistemului circulator, având proprietăţi antihipertensive. 
În cosmetică, gutuile sunt folosite datorită proprietăţilor lor emoliente, hidratante şi tonifiante. Folosirea gutuilor în prepararea măştilor faciale este benefică, deoarece au în compoziţie vitamine, caroten, aminoacizi şi uleiuri eterice care participă la reducerea ridurilor şi hidratarea tenului.

Fructele de sezon îţi dau o stare bună şi recomand a fi consumate atunci când apar. E de preferat să nu fie mâncate frecvent, iar consumul să se facă la micul dejun sau la prima gustare.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS