La sfârşitul secolului al XIX-lea, mai multe descoperiri făcute în peşteri aveau să schimbe definitiv imaginea pe care oamenii de ştiinţă şi publicul larg o aveau despre oamenii preistoriei. Sălbaticii îmbrăcaţi în piei de animale erau capabili nu doar să cioplească unelte grosolane de silex, ci şi să picteze cu o îndemânare deosebită.
Ce a descoperit o fetiţă din Spania
O fetiţă de cinci ani, pe nume Maria, l-a însoţit pe tatăl ei, marchizul spaniol don Marcelino de Santander, în 1875, în explorarea unei peşteri, Altamira, pe care o descoperise un vânător. Strecurându-se prin cele mai înguste porţiuni ale peşterii, unde tatăl ei nu putea ajunge, Maria s-a speriat de imaginile pe care le-a văzut la lumina lumânării: animale care semănau cu taurii. Nu erau tauri, ci bizoni şi tauri, animale care nu mai trăiau în Spania. Negre, roşii, maronii, galbene, şezând sau în mişcare, străpunse de săgeţi sau păscând, animalele desenate l-au impresionat pe don Marcelino. Dându-şi seama că trebuie să fie foarte vechi, don Marcelino a apelat la un specialist de la Universitatea din Madrid, care i-a spus că acestea trebuie să fi fost pictate de oameni primitivi. Oamenii de ştiinţă întruniţi la Congresul de la Lisabona din 1880 nu au fost însă de aceeaşi părere, afirmând că este imposibil ca nişte primitivi să realizeze asemenea desene.
Alte descoperiri în peşteri
Descoperirile ulterioare aveau să-i contrazică pe neîncrezători. În peşterile de la Marsoulas, Chabot, La Mouthe din Franţa au fost descoperite, la sfârşitul secolului al XIX-lea şi alte picturi asemănătoare. La începutul secolului XX se adaugă alte 16 descoperiri în Franţa şi 17 în Spania. Iar descoperirile au continuat: Niaux, Tuc d’Audoubert, Trois Freres, Lascaux, pentru a numi doar câteva dintre cele descoperite în Franţa.
Şi în România au fost descoperite picturi rupestre. În judeţul Sălaj, la Cuciulat, s-au găsit cele mai vechi picturi rupestre din România şi din zona Europei Centrale şi Sud-Estice. Într-un cadru restrâns, de 2,5 m pe 3,7 m sunt reprezentaţi pe tavanul peşterii şi pe pereţi o panteră, un cal, o pasăre şi o siluetă umană, toate pictate cu ocru.
Cum au fost realizate picturile rupestre?
Studierea acestor picturi ridică mai multe întrebări: când au fost pictate, cum şi în ce scop? Primele picture rupestre au apărut în Paleoliticul superior, adică la sfârşitul primei epoci preistorice, dar ele continua până în neolotic. Metodele moderne de datare au arătat că, de exemplu, picturile de la Lascaux, unele dintre cele mai vestite din lume, datează de acum 17000 de ani, din perioada pe care istoricii o numesc magdaleniană (de la numele unei peşteri, La Madeleine, tot din Franţa). Măsurătorile făcute la Altamira în 1991 indică faptul că pictorii preistoriei şi-au creat operele pe o perioadă mai lungă, acum 14800-14400 de ani. Cele mai vechi picture de la Tassili au 8000 de ani, ultimele datând din secolul I d.Hr. Cercetările făcute în peştera Chauvet din valea Ardeche (Franţa), după descoperirea ei în 1994, ne arată că trebuie reconsiderată vechimea unor picture, de vreme ce datarea cu carbon a arătat o cifră uluitoare: 35000 de ani. În ceea ce priveşte peştera de la Cuciulat-România, părerile sunt împărţite, dar se pare că picturile sunt de acum 15000 sau 10000 de ani.
Picturile au fost realizate cu oxizi minerali, ocru oentru galben, oxid de fier pentru roşu, oxid de mangan pentru brun închis şi negru, la care se adaugă substanţe de natură organică (albuş de ou, grăsime, sânge, diferite sucuri de plante). Unele sunt doar simple schiţe, lucrate într-o singură lucrare. Ele reprezintă în marea lor majoritate mamifere, mai rar păsări, peşti sau reptile.
De obicei, picturile au o singură culoare, adică sunt monocrome, dar au nunaţe şi degradeuri. De foarte multe ori, omul prehistoric a ştiut să utilizeze cu măiestrie ridicăturile şi scobiturile rocii pentru o redare cât mai naturală. Unele animale sunt înfăţişate în mărime naturală, altele sunt mai mari (boul sălbatic din grota de la Lascaux are cam 5 m) sau mai mici. Unele sunt neterminate, amestecate cu amprente de palme.
Dacă în picturile mai vechi nu există nici o organizare a spaţiului pictat, nici o legătură între elementele pictate, mai târziu apar adevărate compoziţii: un leu care atacă nişte cai pe neaşteptate (cum apare într-o scenă din peştera Fond-de-Gaume din Franţa), reni care se înfruntă.
Scenele au fost pictate cu degetele, cu tampoane din păr de animale sau cu peneluri improvizate. Artiştii şi-au pregătit de multe ori spaţiul pe care au pictat, răzuind porţiuni de perete sau netezind asperităţile. Cu unelte ascuţite au trasat contururile şi detaliile, le-au subliniat cu grafit pentru a fi vizibile şi apoi au aplicat culoarea.
O problemă importantă, care nu a fost pe deplin rezolvată, este cea a luminii. Vizibilitatea este redusă în peşteri şi probabil că s-au folosit făclii. În unele peşteri, metodele de iluminare par să fie mai bune, deoarece nu există urme de fum vizibile (cum ar fi la Altamira).Oricum, pentru realizarea acestor opera de artă a fost nevoie de un timp îndelungat, de talent şi de multă muncă.
Care a fost scopul realizării acestor picturi?
Aceasta este încă o problemă viu disputată. Unii cercetători au spus că picturile au o pură valoare artistică, decorativă. Mulţi subliniază valoarea simbolică, legată de ocupaţiile oamenilor primitive, vânătoarea mai ales, sau de ideile lor despre lume.
S-au avansat chiar ipoteze care susţin că unele picture redau constelaţiile perioadei, cum ar fi cele din sala Taurilor de la Lascaux. Orientarea peşterii este spre nord-vest, iar la solstiţiul de vară razele Soarelui care apune inundă pentru 50 de minute grota cu picturi.
Oricare ar fi semnificaţia lor, picturile realizate de oamenii epocii de piatră ne arată că gustul pentru frumos a existat de la începuturile umanităţii şi că preistoria ne mai poate oferi multe surprise. Fără îndoială, în viitor se vor explora şi alte peşteri, azi necunoscute, în care se pot găsi picture rupestre.
Ştiaţi că…
- una dintre peşterile recent descoperite este cea de la Vallen-Pont-d’Arc, în Franţa, care conţine 300 de picture în roşu şi negru? Descoperirea a fost făcută la 25 decembrie 1994 şi s-au găsit picture reprezentând mamuţi, urşi, rinoceri, lei, cerbi, bizoni cu o vechime de aproximativ 30000 de ani.
- acum peste 25000 de ani, în zona Marsiliei zburdau pinguini? Aşa ne demonstrează desenele rupestre din peştera de la Cosquer, care a fost pictată în două perioade: acum 27000 de ani şi acum 19000 de ani.
- peştera de la Lascaux a fost denumită “Capela Sixtină a preistoriei” ? Acest lucru vrea să arate calitatea picturilor de aici, care poate fi comparată cu cea a picturilor renascentiste ale lui Michelangelo.
- multe din peşterile pictate au fost descoperite de amatori? Peştera de la Lascaux a fost descoperită de patru adolescent, la 4 martie 1940. Peşterile de la Tuc d’Audoubert şi Trois Freres au fost descoperite în 1912 de către contele Henry Begouen şi cei trei fii ai săi, de la care vine numele celei de-a doua, Trei Fraţi. Picturile de la Tassili-n-Ajjer (care se traduce “platoul multor râuri”, deşi în zonă nu se găseşte niciun strop de apă) au fost găsite de un locotenent din armata colonial franceză, pe nume Brenans, care a comunicat descoperirea sa lui Henri Lhote, elev al lui Henry Breuil.
- unul dintre cei care au pus bazele studiului picturilor rupestre, Henry Breuil, a fost nun prieten cu naturalistul roman Emil Racoviţă, pe care l-a cunoscut la Sorbona? În 1924, Breuil a vizitat România, mergând în complexul de la Ponorici-Cioclovina, unde nu erau, însă, picture rupestre.
