Sfânta Maria Mare (Adormirea Maicii Domnului) este prăznuită în fiecare an la 15 august. În dimineaţa acestei zile, femeile merg la biserică şi împart struguri, prune şi faguri de miere. Apoi, femeile merg în cimitir şi tămâiaza mormintele rudelor, potrivit CrestinOrtodox.ro.
Ciobanii coboară oile de la munte (La Sântămaria Mare/Tulesc oile la vale!), bărbaţii îşi schimbă pălăria cu căciula, se interzice scăldatul în apa râurilor spurcată de cerb şi dormitul pe prispa sau în târnatul casei. De Sfânta Marie, fetele purtau o plantă numită „năvalnic”, care avea puterea să aducă peţitori. Dacă în apropierea zilei Sfintei Marii înfloreau trandafirii, era un semn că toamna va fi lungă. În sudul ţării se angajau pândarii la vii şi se luau măsuri de protecţie magică a podgoriilor împotriva păsărilor.
De pe 15 august se deschidea, în satul tradiţional, un important sezon al nunţilor, sezon care ţinea până la intrarea în postul Crăciunului. În această zi se organizau târgurile şi iarmaroacele de toamnă.
Perioada dintre cele doua Sântămării, Sântămaria Mare (15 august) şi Sântămaria Mică (8 septembrie), era considerată perioadă cea mai potrivită pentru semănăturile de toamnă. În această zi erau adunate ultimele plante de leac. În perioada postului Sfintei Marii fetele îşi cos costume speciale, lucrate numai în alb, pentru pelerinajul din zilele de 14-15 septembrie la mănăstirile care poarta hramul Sfânta Maria (Ciosa, Nicula, Moisei, Mănăstirea Hodoş Bodrog, Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, Tismana, Rohia, Bixad, etc).

Mariana BUTNARIU
Face parte din echipa Gazeta de Sud din 1996. În prezent este redactor şi editor on-line, ceea ce înseamnă că este informată cu privire la tot ce se întâmplă important în ţară şi în lume. Este o fire veselă şi sociabilă, iubeşte oamenii şi îşi iubeşte meseria.