16.2 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăMagazinTradiţii şi obiceiuri de Ziua Crucii

Tradiţii şi obiceiuri de Ziua Crucii

Biserica Ortodoxă sărbătoreşte, în fiecare an pe 14 septembrie, Înălţarea Sfintei Cruci, numită şi Ziua Crucii. Aceasta este cea mai veche sărbătoare închinată cinstirii lemnului sfânt. Tot pe 14 septembrie se sărbătoreşte amintirea a două evenimente extrem de importante din istoria Sfintei Cruci:
– Aflarea Crucii pe care Mântuitorul nostru Iisus Hristos a fost răstignit şi înălţarea acesteia în faţa poporului de către episcopul Macarie, la 14 septembrie 335.
– Aducerea Sfintei Cruci de la păgânii perşi din anul 629, pe vremea împăratului bizantin Heraclius. Acesta a pus-o la mare loc de cinste în Biserica Sfântului Mormânt al Sfintei Cruci din Ierusalim.

Această dată vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei. În popor, Ziua Crucii este sărbătorită prin post şi praznice,  pentru sănătatea familiei, pentru bunăstarea gospodăriilor, dar şi pentru spor.
Tot în această zi, în zonele viticole se începe culesul viilor. Iar în alte zone, în această zi se bat nucii şi se adună din pădure ramurile de alun.
Conform tradiţiei, dacă ramurile sunt culese de Ziua Crucii, acestea au puteri miraculoase, fiind de asemenea şi unelte extrem de valoroase pentru fântânarii care vor să găsească izvoarele subterane.
Se obişnuieşte ca în această zi să nu se consume usturoi, nuci, pepeni sau prune, alimente al căror miez se aseamănă cu crucea.

În tradiţia populară, florile de busuioc şi frunzele acestuia, dar şi menta, măghiranul sau cimbrul sunt plante magice care se sfinţesc la biserică. În timpul slujbei, acestea se păstrează lângă cruce. Florile de busuioc mai apoi pot alina durerile, migrenele puternice sau chiar şi durerile de dinţi. La ţară, bolnavii de friguri sunt afumaţi cu crenguţe de busuioc aprinse. Busuiocul se pune şi în vasele cu apă pentru păsări, în perioada epidemiilor.

Tot în această zi se pregăteşte şi un leac pentru pomii care nu mai dau roade; gospodarii atârnă ramurile de busuioc sfinţit în formă de cruce şi curpeni la biserică. Curpenii sunt tulpini târâtoare de castraveţi şi de pepeni, asteptand ca rodul să se adune şi în aceşti fructiferi neroditori.
Se crede că monedele care se sfinţesc în această zi şi sunt păstrate în portofel împreună cu o cruciuliţă aduc belşug şi spor în muncă de fiecare.

În calendarul popular, această sărbătoare mai poartă şi numele de Carstovul Viilor sau Ziua Şarpelui. Dacă prima denumire este întâlnită mai ales în zona deluroasă şi regiunile sudice, marcând începutul culegerii viilor, cea de-a două este întâlnită în fiecare zona. În popor se crede că în această zi şerpii şi alte reptile încep să meargă în ascunzişurile subterane, unde vor hibernă până în primăvară următoare.
În mediul rural, oamenii încă mai cred faptul că şerpii, înainte de a se retrage, obişnuiesc să se strângă mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi formează o mărgică numită „piatră nestemată”, folosită pentru vindecarea tuturor bolilor.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS