O echipă de cercetători britanici de la Imperial College London a ajuns la concluzia că „Omul vitruvian“, celebrul desen realizat de Leonardo da Vinci în 1490, care este considerat a fi un etalon de perfecţiune pentru proporţiile trupului uman, nu este perfect, potrivit Mediafax.
Desenul este considerat în zilele noastre drept una dintre cele mai bune exemplificări ale „omului perfect“ şi reprezintă, totodată, una dintre cel mai uşor de recunoscut schiţe din lume. Desenul, realizat în cerneală şi creion pe hârtie, prezintă silueta unui bărbat gol, în două poziţii suprapuse, cu mâinile şi picioarele întinse, înscrise într-un cerc perfect, care la rândul său este desenat peste un pătrat. Desenul şi textul adiacent sunt uneori denumite „canoanele proporţiilor“ sau, mai rar, „proporţiile omului“.
Desenul are la bază corelaţiile dintre proporţiile ideale ale trupului uman şi geometrie, descrise de Vitruvius, un arhitect din Roma Antică, în al treilea volum al tratatului său „De Architectura“, de care Leonardo da Vinci era extrem de interesat. Modelul desenat de Da Vinci a ajuns să fie considerat ulterior, de-a lungul veacurilor, drept un etalon al „omului perfect“. Potrivit unui studiu recent, „Omul vitruvian“ este totuşi „uman“, deci nu perfect. Cercetarea a pornit după ce oamenii de ştiinţă au observat o umflătură neobişnuită din zona abdominală a modelului care a pozat pentru Da Vinci. Hutan Ashrafian, profesor la Imperial College of London, este de părere că modelul suferea de o afecţiune majoră, gravă. El crede că o umflătură aflată în partea stângă a cavităţii abdominale ar fi un semn ce atestă faptul că acel bărbat suferea de hernie inghinală, iar Ashrafian afirmă că medicii din acea perioadă erau informaţi de existenţa unei astfel de afecţiuni. „Herniile inghinale erau prezente în timpul Renaşterii, iar medicii şi chirurgii de atunci, precum Antonio Benivieni, au descris mai multe tipuri de hernie, la Florenţa, în acea vreme“, a explicat autorul studiului.
Omul ca un microcosmos
În al treilea volum din tratatul său „De Architecturas“, Vitruvius scria: „Dacă un bărbat este aşezat pe jos, pe spate, cu mâinile şi picioarele întinse, iar două compasuri sunt centrate în ombilicul său, atunci degetele de la mâinile şi de la picioarele sale vor atinge circumferinţa unui cerc perfect, realizat prin unirea acelor puncte. Şi, chiar dacă trupul uman pare să deseneze astfel o formă circulară, se poate obţine şi un pătrat perfect care să fie înscris în el“.
Leonardo da Vinci credea că omul reprezintă un microcosmos al Universului şi era convins că desenele sale demonstrează această teorie. El a scris într-un jurnal al său în jurul anului 1492 următoarea frază: „Oamenii din Antichitate spuneau că omul este o lume în miniatură; şi cu siguranţă acest nume este bine acordat, pentru că la fel cum lumea este compusă din pământ, apă, aer şi foc, trupul uman adună aceste elemente pe pământ“.
Desen orginal
sau copie?
Potrivit unui articol publicat de Yahoo News!, un arhitect italian care a studiat un vechi manuscris descoperit în ţara sa consideră că „Omul vitruvian“ nu este opera originală a lui Leonardo da Vinci. După decenii de studiu, arhitectul Claudio Sgarbi, care în 1986 a descoperit o ilustraţie mai puţin cunoscută a „Omului vitruvian“, a lansat ipoteza că aceasta a fost opera lui Giacomo Andrea, un arhitect renascentist şi prieten apropiat al lui Leonardo. Sgarbi crede că Giacomo Andrea a desenat primul „Omul vitruvian“, argumentul-cheie fiind acela că, în scrierile sale, Leonardo vorbeşte despre un „Vitruviu al lui Giacomo Andrea“, o trimitere directă la manuscrisul ilustrat.
Experţii cred că Leonardo l-ar fi chestionat pe Giacomo Andrea despre Vitruviul său, atunci când s-au întâlnit. Deşi ambele desene pun în practică cuvintele lui Vitruvius, cel realizat de către Leonardo este executat perfect, în timp ce al lui Giacomo Andrea este plin de greşeli şi revizuiri. „Mi se pare că argumentul lui Sgarbi este interesant. Dar aş opta pentru ideea că Giacomo Andrea şi Leonardo au lucrat împreună, mai degrabă decât teoria că Leonardo s-ar fi bazat pe desenul lui Andrea“, a spus Indra McEwen, istoric în arhitectură de la Universitatea Concordia.
Acesta consideră că, indiferent de cronologia desenelor, munca lui Leonardo reflectă o îmbunătăţire a schiţei lui Giacomo Andrea. „Desenul lui Leonardo este de departe superior, cu o înţelegere mult mai profundă a anatomiei“, a spus McEwen.
